DNA vrea încă 30 de zile de arest pentru Elena Udrea

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

DNA vrea încă 30 de zile de arest pentru Elena Udrea

Eveniment 24 Martie 2015 / 00:00 684 accesări

Elena Udrea a fost adusă, ieri, la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), unde s-a judecat cererea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) de prelungire cu 30 de zile a mandatului de arestare preventivă emis pe numele "blondei de la Cotroceni" în dosarul "Gala Bute". Înainte de a intra în sală, protejata lui Traian Băsescu i-a salutat pe jurnaliști. În aceeași speță, DNA a mai solicitat menținerea în spatele gratiilor a lui Rudel Obreja, fostul președinte al Federației Române de Box, și a lui Tudor Breazu, administratorul moșiei de la Nana a Elenei Udrea. În dosarul "Gala Bute", Elena Udrea a fost acuzată inițial de abuz în serviciu, tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite și luare de mită. Ulterior, DNA a pus-o sub acuzare pentru alte trei infracțiuni de luare de mită. Până la închiderea ediției, instanța nu luase o decizie în privința solicitărilor procurorilor DNA.

            În referatul prin care au cerut menținerea Elenei Udrea în spatele gratiilor, anchetatorii arată că, până la acest moment, probele relevă că "inculpaţii Breazu Tudor şi Topoliceanu Ana Maria foloseau sumele obţinute din infracţiunile de luare de mită pentru plata unor servicii efectuate în interesul organizaţiei Bucureşti a Partidului Democrat Liberal şi al inculpatei Udrea Elena Gabriela, cu ştiinţa acesteia". În referatul cu propunerea prelungirii măsurii arestării în cazul Elenei Udrea, anchetatorii notează că "inculpaţii achitau lunar suma de 3.000 de euro persoanei care a coordonat într-o perioadă echipa de comunicare a organizaţiei PDL Bucureşti, după care s-a ocupat exclusiv de comunicarea publică a inculpatei Udrea Elena Gabriela". "De asemenea, inculpaţii achitau sume care ajungeau uneori la 10.000 de euro lunar unui grup de persoane, pentru care foloseau titulatura „postaci” şi al căror rol era de a posta comentarii sub identităţi fictive pe paginile de internet ale unor ziare sau portaluri de ştiri", se mai arată în documentul citat.

           

Taguri articol


12