În pofida transformărilor radicale prin care a trecut societatea autohtonă pe parcursul celor 17 ani de libertate, hărţuirea sexuală este şi acum un subiect tabu în rîndul celor mai mulţi români. Considerat un fenomen care se manifestă începînd de pe băncile şcolii, mai ales în sistemul universitar unde nu de puţine ori scandalurile în care au fost implicaţi profesori renumiţi şi studentele acestora au ţinut primele pagini ale ziarelor, odată cu diversificarea pieţei muncii şi impunerea unui nivel concurenţial tot mai acerb pentru ocuparea unui post cît mai bine plătit, hărţuirea sexuală a început să se manifeste şi în alte direcţii. Cel mai frecvent, hărţuirea sexuală este prezentă la locul de muncă. Specialiştii susţin că, anual, mii de persoane din ţara noastră cad victime hărţuirii sexuale la serviciu, cel mai adesea fenomenul avîndu-i ca protagonişti pe şefi, în general bărbaţii, şi angajatele acestora. În România totul este ţinut sub tăcere mai ales că, din diverse motive, femeile refuză să discute sau să atenţioneze societatea despre problemele întîmpinate. De vină este atît mentalitatea păguboasă potrivit căreia hărţuirea sexuală la locul de muncă este mai degrabă un act imoral decît o formă de agresiune asupra femeilor, dar şi faptul că reprezentantele sexului frumos care trec prin astfel de situaţii traumatizante nu vor să vorbească de teamă să nu primească opobriul societăţii.

Cu toate că un cadru legal există din 2003, prin intrarea în vigoare a legii privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Constanţa are atribuţii şi în informarea angajatorilor în legătură cu normele referitoare la existenţa discriminării. Pe lîngă obligaţia de a insera în regulamentele de ordine interioară a sancţiunilor disciplinare pentru angajaţii care încalcă demnitatea personală a altor colegi, patronii trebuie să asigure informarea tuturor persoanelor din propriile unităţi, afişînd în locuri vizibile prevederile legale. ”Pe parcursul controalelor periodice la societăţile constănţene avem şi sarcina de a ne informa cu privire la condiţiile de muncă, realizarea unor statistici privind numărul femeilor din unităţi, însă inspectorii discută cu acestea şi despre posibilele forme de violenţă sau abuz sexual. Angajatorii trebuie să-şi informeze salariaţii asupra drepturilor pe care aceştia le au în privinţa respectării egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi”, a declarat inspectorul şef adjunct al ITM Constanţa, Tiberiu Pleşu. Pe de altă parte, reprezentanţii instituţiei constănţene susţin că inspectorii de muncă au atribuţii foarte clare referitoare la constatarea şi aplicarea unor sancţiuni cuprinse între 15 şi 150 de milioane de lei vechi. ”Pentru a putea demara o anchetă în astfel de situaţii trebuie să avem o sesizare din partea persoanei care a trecut printr-o astfel de experienţă. Cu toate că la Constanţa nu am primit nicio sesizare în acest sens, la nivel naţional au existat angajatori care şi-au justificat gesturile prin faptul că salariatele au venit la locul de muncă, deşi nu era cazul, îmbrăcate provocator, lăsînd astfel loc pentru interpretări sau ambiguităţi. Acum legea este foarte clară, iar persoanele care se fac vinovate de hărţuirea sexuală a altor colegi pot primi amenzi usturătoare”, a încheiat Tiberiu Pleşu.