Mişcarea patronală din România, între divizare şi unificare

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Mişcarea patronală din România, între divizare şi unificare

Economie 01 Septembrie 2006 / 00:00 1009 accesări

Referindu-se la obiectivele majore ale Federaţiei Patronale IMM Regiunea Sud-Est (FRIMM), Filimon a vorbit despre legea patronatelor: “Vrem să determinăm Camera Deputaţilor să voteze, în cunoştinţă de cauză şi pe măsura observaţiilor pe care le-am făcut noi, legea patronatelor. Această lege vrem să fie votată aşa cum o dorim şi noi în calitate de parteneri sociali, activi, şi cărora ni se adresează”. Actul normativ a trecut de Senat şi se află, în prezent, la Camera Deputaţilor care îşi va începe activitatea pe 4 septembrie. Filimon a arătat că legea patronatelor trebuie făcută împreună cu aceste structuri reprezentative pentru mediul de afaceri, întrucît îi “divizează”. Potrivit liderului FRIMM Sud-Est, “legea patronatelor nu poate fi făcută din raţiuni politice sau din punctul de vedere teoretic al unora care nu au tangenţe cu mediul economic, dar care fac parte din Camera Deputaţilor”. El şi-a exprimat nemulţumirea şi cu privire la faptul că, deşi există un cadru legislativ privind organizarea şi funcţionarea patronatelor, în sensul că legea patronatelor a fost adoptată în urmă cu cîţiva ani, la care se adaugă o serie de ordonanţe de urgenţă adoptate de Guvern, se asistă, în prezent, la o nouă modificare a acestui act normativ, modificare ce se realizează mult prea repede.

Întrebat dacă există vreun interes ca patronatele să fie divizate, Filimon a declarat că “dacă nu există un interes să ne divizeze, atunci există un interes să nu ne coaguleze”: “Una din ţintele noastre de-a lungul timpului a fost să coagulăm mişcarea patronală, să o unificăm, lucru pe care nu am reuşit să îl facem pînă în prezent. De fiecare dată cînd am ajuns aproape de forma finală, astfel încît să batem palma, unul dintre patronate invoca mereu nişte motive pentru a nu se desfăşura şedinţa finală în vederea semnării documentului. Cert este că printre cei care au fost, întotdeauna, campioni la această decizie, de a o obstrucţiona, au fost patronatele conduse de George Copos şi cel condus de Dinu Patriciu, iar acum a mai apărut în scenă şi Petre Miluţ”. Filimon este de părere că “unificarea mişcării patronale din România se va realiza atunci cînd politicul nu îşi va mai băga coada în mod serios în acest lucru şi cînd reprezentanţii patronatelor ca atare nu o să mai fie cuprinşi în structuri politice de conducere, lucru interzis prin lege. Legea patronatelor spune clar că demnitarii şi cei care fac parte din structurile politice de conducere nu au voie să facă parte din conducerea patronatelor. Şi prin statutul patronatelor se interzice ca noi să facem politică, dar acest lucru, din păcate, nu se respectă. Atît timp cît nu vom reuşi să delimităm în mod clar aceste lucruri, cred că nu vom reuşi nici să coagulăm mişcarea patronală”. El consideră că în momentul aderării vor exista o serie de avantaje, în sensul că România va fi obligată de UE să respecte aceste reguli. “Toţi factorii de decizie din România, pornind de la Guvern şi pînă la Parlament, au nevoie de un patronat serios cu care să discute contractul colectiv de muncă la nivel de ţară, cu care să stabilească salariul minim pe economie şi toate celelalte lucruri. Credem că au trecut ani suficienţi şi că odată şi odată trebuie să asistăm la unificarea mişcării patronale şi la o lege care să rămînă în vigoare mai mult de 3-4 ani, aşa cum s-a întîmplat cu legea patronatelor care ne guvernează acum activitatea”, a încheiat preşedintele FRIMM Sud-Est.



12