Patriciu - figură emblematică a capitalismului postdecembrist

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Cancerul l-a învins la 64 de ani

Patriciu - figură emblematică a capitalismului postdecembrist

Eveniment 20 August 2014 / 00:00 1424 accesări

O VIAȚĂ PLINĂ Omul de afaceri Dinu Patriciu, în vârstă de 64 de ani, a murit ieri la Londra, el suferind de mai mulți ani de cancer. Medicul său curant, Mihai Voiculescu, a declarat că Patriciu a murit la Spitalul Royal Free din Londra, cel mai probabil din cauza unei infecţii după transplantul de ficat din 2012, fiind exclusă orice culpă medicală. Surse apropiate familiei au spus că este posibil ca omul de afaceri să fie înmormântat la Londra. Patriciu deţinea active imobiliare în Germania, Suedia și Polonia, evaluate la circa 1,1 miliarde euro în mijlocul crizei. Dinu Patriciu s-a născut la 3 august 1950, la București, și a făcut primii bani serioși din proiectare și meditații pentru viitori studenți la arhitectură. În 1990, el a devenit membru fondator al PNL, partid pe care l-a finanțat puternic în anii care au urmat. Patriciu s-a revoltat împotriva vechilor liberali, ba chiar a rupt o aripă din partid și a intrat în Guvernul Petre Roman 2, ca ministru al Lucrărilor Publice. În 1998, Patriciu a făcut pasul spre liga mare, cumpărând compania Rompetrol, privatizată deja în 1993. În 2001, compania a cumpărat și combinatul Petromidia Năvodari de la Fondul Proprietății de Stat, pentru 615 milioane dolari. Potrivit contractului, statul vindea rafinăria pentru 50,5 milioane dolari, în timp ce Patriciu urma să preia și să plătească datoriile către stat, de 340 milioane dolari, și să modernizeze cu încă 225 milioane dolari rafinăria.

AFACERI ZBUCIUMATE Ce a urmat e istorie. O OUG dată în 2003 de Guvernul Năstase i-a permis companiei să amâne până în 2010 plata datoriilor; în acel an, grație unei găselnițe din aceeași OUG, Rompetrol a plătit doar 200 milioane dolari, iar pentru restul de 400 milioane a dat statului român un pachet de 44,69% dintre acțiunile companiei. Până în 2010, însă, Patriciu vânduse deja 75% din Rompetrol către compania KazMunayGaz din Kazahstan. Omul de afaceri a încasat atunci 1,2 miliarde dolari. Ulterior, Patriciu s-a transformat într-un adversar feroce al regimului Băsescu și al "reformelor" din Justiție promovate de Monica Macovei. Totul a culminat cu campania electorală de la prezidențialele din 2009, când Patriciu și-a asumat un film din campania din 2004 în care Băsescu părea că lovește cu palma un copil, la un miting din Ploiești (certificatul de naștere al acum proverbialului pixel albastru). Băsescu a lansat atunci o replică rămasă celebră - „Să-ți fie rușine, Dinu Patriciu!“. Retras din politică în 2003, omul de afaceri a cumpărat în 2006 pachetul majoritar de acțiuni la „Adevărul“, unde a investit masiv, doar ca să-l vândă, în 2012, din cauza datoriilor către furnizori. Alte pariuri pierdute de el au fost magazinele mic.ro (faliment în 2012) și rețeaua de pariuri sportive BetCafeArena.

MULTE REGRETE Reacțiile nu au întârziat să apară, mulți oameni de afaceri, prieteni și politicieni exprimându-și regretul față de moartea uneia dintre cele mai importante figuri ale capitalismului postdecembrist. Fostul președinte liberal Călin Popescu-Tăriceau a subliniat că Dinu Patriciu a contribuit substanțial la renașterea PNL în 1990, fiind unul dintre promotorii mișcării liberale; fostul premier Petre Roman a declarat că „Patriciu s-a luptat cu boala până în ultima clipă şi a crezut că va învinge maladia, dar era probabil prea slăbit și, până la urmă, nu a mai putut face nimic“. Și omul de afaceri constănțean Sorin Strutinsky, președintele Trustului de Presă Telegraf - Neptun TV și președinte al asociației patronale UGIR 1903, a transmis un mesaj, spunând că își amintește cu plăcere de Dinu Patriciu, pentru că aproape întotdeauna au avut același păreri, practice, „ale oamenilor care creează locuri de muncă și își asumă responsabilități“: „Nu am fost prieteni și nici nu am prea făcut afaceri cu Dinu Patriciu. Am fost însă pe baricade politice în anii 2000 și îmi amintesc cu plăcere că aproape întotdeauna am avut aceleași păreri, practice, cele ale oamenilor care creează locuri de muncă și își asumă responsabilități. Resimt moartea lui ca o mare pierdere pentru spiritul liberal, pentru întreprinzătorii români, dezorientați de vremurile în care trăim. Însă cel mai important lucru făcut de Dinu Patriciu pentru Dobrogea este că a reușit să pună pe picioare Petromidia și apoi să o revândă unui concern cu mare potență financiară, care investește, într-o perioadă în care foarte simplu se ajungea (ca în majoritatea cazurilor) ca bunuri importante ale României să fie lăsate pradă samsarilor de fier vechi. Orașul Năvodari ar fi rămas o ruină fără contribuția (viziune, abilități, efort și putere de convingere) acestui om. Recunoștință, Dinu Patriciu“.

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu: „S-a stins din viață fostul nostru coleg și prieten liberal Dinu Patriciu. Membru al echipei care a contribuit substanțial la renașterea PNL și a liberalismului în România, după Revoluția din 1989, Dinu Patriciu s-a angrenat cu curaj și perseverență într-o luptă deloc simplă, deloc ușoară, cu un sistem care nu dorea nici prea multă democrație și nici libertate economică. Practicant al unei profesii liberale, Dinu Patriciu a fost nu numai unul dintre cei mai proeminenți liberali, dar a reușit într-un mod excepțional și ca întreprinzător. În ciuda faptului că am avut adesea poziții și opinii politice diferite, în momente importante ale mișcării liberale, care au și dus la separarea drumurilor noastre, îi păstrez lui Dinu o amintire frumoasă. Dumnezeu să-l odihnească!“.

Fostul premier Petre Roman: „Dispariţia lui Dinu Patriciu reprezintă o veste foarte tristă pentru mine şi pentru familia mea. El a fost naşul meu de căsătorie şi naşul de botez al fiului meu. S-a luptat cu boala aprig, era caracterul lui, avea o forţă de caracter cu totul ierşită din comun. S-a luptat până în ultima clipă şi a crezut că va învinge, dar era, probabil, prea slăbit şi până la urmă nu s-a mai putut face nimic“.

Senatorul PNL Sorin Roșca Stănescu: „Sunt extrem de afectat. A fost nașul copiilor mei. Un prieten de 24 de ani. Puțină lume l-a cunoscut la adevărata lui dimensiune. Toată lumea a văzut în el un politician, uneori unul prea dur. În 1990, a fost primul care a solicitat terapia de șoc. Poate că România, dacă s-ar fi tăiat atunci coada câinelui, ar fi avut o altă soartă. Foarte puțini oameni știu că Dinu Patriciu a fost unul dintre marii arhitecți ai lumii, a avut nenumărate premii internaționale. Construcțiile pe care le-a făcut dăinuie în străinătate și în țară. Era un desenator desăvârșit, iar în ultimii câțiva ani, de când boala a început să-l doboare, a pictat. Are o adevărată galerie de artă cu propriile picturi la Londra, unele neterminate“.

Președintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu-Quintus: „Dinu Patriciu era un om foarte ciudat - un businessman cu suflet mare, ceea ce nu prea mai există. Ne-a legat o prietenie de aproape 25 de ani, mi-a fost naș la nunta de aur. Fără să se ştie, el făcea foarte multe acte de mărinimie, de ajutorare, dincolo de fundaţia pe care o avea şi care trimitea mii de tineri în străinătate, dar el de obicei acoperea şi dorea să nu se cunoască binefacerile“.



12