Peste 500.000 de oameni suferă de aşa-zisa boală a uitării

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Peste 500.000 de oameni suferă de aşa-zisa boală a uitării
Sănătate 07 Iulie 2015 / 00:00 767 accesări 1 comentariu

Anual, în întreaga lume, zece oameni din 100.000 sunt diagnosticaţi cu boala Parkinson, la nivel european fiind 1,2 milioane de pacienţi, iar în ţara noastră sunt înregistrate peste 70.000 de persoane care au această maladie. În ceea ce priveşte boala Alzeihmer, în România există peste 500.000 de pacienţi care suferă de aşa-zisa boală a uitării. Anual, aproximativ 65.000 de români suferă un accident vascular cerebral (AVC), iar la nivel mondial apar circa 1,7 milioane de cazuri noi. Raportat la numărul cazurilor cu traumatisme cranio-cerebrale (TBI), în România întâlnim o creştere semnificativă, cu o incidenţă de 300 de cazuri la 100.000 de locuitori, înregistrându-se anual peste 60.000 de noi cazuri. Incidenţa este peste media europeană, care oscilează între 150 - 300 cazuri la 100.000 de locuitori. “Cauzele directe ale bolilor neurodegenerative sunt, în principiu, necunoscute. Nu se ştie cu exactitate ce anume declanşează procesele de degenerare neuronală care se soldează cu apariţia bolii Parkinson, bolii Alzheimer sau a sclerozei laterale amiotrofice. Este clar însă ca acestea au un determinism multifactorial în care anumite predispoziţii genetice sunt validate de anumiţi factori de mediu”, a declarat prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedinte al  Societăţii de Neurologie din România şi preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii.

Boala Alzheimer şi maladia Parkinson au un puternic impact asupra funcțiilor cognitive. Dacă ne referim la simptomele cognitive în boala Alzheimer, acestea se caracterizează printr-un debut gradat. În acest context, cele mai frecvente sunt tulburările de memorie, care se pot defini prin incapacitatea bolnavului de a reţine informaţiile noi sau date despre evenimente recente, chiar dacă păstrează amintiri dintr-un timp îndepărtat şi chiar din copilărie. În timp, evoluţia clinică a bolnavului se îndreaptă spre un tablou dezintegrativ de tip demenţă. Pe de altă parte, şi boala Parkinson (BP) constă într-o afectare complexă a funcțiilor motorii și non-motorii ale creierului, implicând atât mecanisme dopaminergice, cât şi nondopaminergice. Durerea, precum şi alte simptome senzitive sunt prezente la 40-50% dintre pacienţi, acestea fiind descrise ca senzaţii de amorţeală, furnicături, arsură,căldură, răceală, durere, iar disfuncţia olfactivă, ca semn timpuriu în BP, afectează aproximativ 90% dintre pacienţi. În BP sunt frecvent afectate funcţiile executive, cum sunt planificarea şi capacitatea de a lua decizii, de asemenea memoria de lucru, limbajul, abilităţile vizuo-spaţiale (în special percepţia şi interpretarea informaţiilor vizuale), timpul de reacţie şi atenţia. Însă, în stadiile timpurii ale BP, sunt cu predilecţie afectate funcţiile executive. Impactul afectării cognitive asupra funcţionalităţii zilnice a pacientului şi asupra calităţii vieţii sale este influenţat de recunoaşterea acestor modificări. Unele studii arată că impactul negativ al deteriorării cognitive a pacientului cu BP se extinde asupra persoanelor care asigură îngrijirea pacientului. Afectarea cognitivă poate fi prezentă încă din stadiile timpurii ale bolii Parkinson. Chiar şi pacienţii nou-diagnosticaţi cu BP au fost descoperiţi ca având un declin cognitiv semnificativ. La debut, afectarea cognitivă este uşoară, putând fi inaparentă clinic și, din această cauză, subevaluată. BP este o boală progresivă, evoluţia presupunând şi deteriorarea cognitivă. Pe lângă alte teme importante, tulburările cognitive - domeniu de studiu important al recuperării neurologice - vor fi dezbătute la a X-a ediţie a Şcolii Internaţionale de Vară de Neurologie, care are loc în intervalul 5-9 iulie, la Eforie Nord. Evenimentul, ce aduce în România vârfuri ale medicinei şi cercetării ştiinţifice, este organizat de Fundația Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) împreună cu Societatea de Neurologie din România (SNR) şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR) şi a Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare. Coordonatorii evenimentului sunt prof. dr. Dafin Mureşanu - Universitatea de Medicină si Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, preşedinte al SNR şi al SSNN, prof. dr. Natan Bornstein, de la Universitatea din Tel Aviv, Centrul Medical Sourasky, şi prof. dr. Ovidiu Bajenaru - Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti, preşedintele de onoare ad vitam al Societăţii de Neurologie din România.



Pagina a fost generata in 0.1634 secunde