Povestea unui tânăr surd, discriminat în România, admirat şi respectat în Scoția

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Primul profesor în limbajul semnelor britanice

Povestea unui tânăr surd, discriminat în România, admirat şi respectat în Scoția

Social 12 Iunie 2018 / 16:51 1731 accesări

În țara lui natală nu a putut nici măcar să ia examenul de bacalaureat din cauza sistemului de învățământ românesc. În Scoția însă, este respectat și dorit, devenind primul profesor în limbajul semnelor britanice. Este poveste unui tânăr român cu deficiențe de auz din Craiova care scoate la iveală încă o dată, dacă mai era nevoie, hibele unui sistem românesc și au unei societăți mai bolnave și discriminatorii decât oricare alta. Soluția integrării persoanelor cu deficiențe de auz a fost găsită de mult - recunoașterea limbajului semnelor ca limbă oficială a persoanelor surde, însă ea este ignorată cu desăvârșire.

Mai bine de 23.000 de surzi sau hipoacuzici, la nivelul întregii țări - conform datelor prezentate de Asociația Surzilor din România, dintre aceștia, aproape 2.000 fiind copii, își petrec viața într-o tăcere totală. Unii de când s-au născut, alții au dobândit tăcerea. Nu-i observăm, câteodată, la tot pasul pentru că nu pot da glas bucuriei, tristeții, nemulțumirii, furiei, veseliei. Persoanele surde sau hipoacuzice trăiesc zilnic drama izolării și lipsei de comunicare cu ceilalți.

Dar iată, un tânăr cu deficienţe de auz din România, care nu a reuşit să promoveze examenul de bacalaureat, a ajuns să studieze şi să obţină un loc de muncă în cadrul unei universităţi din Scoţia. Povestea lui a ajuns în media prin intermediul agenției Mediafax, care prezintă cazul acesta excepțional. Petre Dobre este născut la din Craiova, iar acum este în anul II la o universitate din Scoţia şi va fi primul profesor în limbajul semnelor britanice. Fosta lui profesoară de limba română din cadrul Liceului Tehnologic Special Beethoven din Craiova, la care a învăţat elevul, spune că acesta a reuşit să ajungă la universitatea Royal Conservatoire of Scotland după ce a fost implicat într-un program european în anul 2015. O echipă de profesori din Scoţia l-au remarcat datorită talentului său la actorie, se arată în materialul Mediafax. „Scoţienii l-au văzut (n.r. - pe Petre Dobre) şi au invitat câţiva profesori de la Royal Conservatoire of Scotland să-l vadă. (...) După ce l-au văzut în 15 minute mi-au spus că ei vor ca acest copil să fie studentul lor. Am fost puţin şocată şi ruşinată pentru că a trebuit să le spun că nu are Bacalaureatul. Din această cauză, a mers la o postliceală, la un curs de pedagog de recuperare, adică îngrijitor pentru persoane vârstnice şi persoane cu nevoi speciale. Mi-a fost ruşine că trebuia să le spun toată povestea cu Bacul şi sistemul de educaţie din România, însă ei au spus că nu îi interesează acest aspect, îi interesează doar omul. (...) L-au luat, iar acum el termină studiile şi s-a creat un post special pentru el, un fel de director stagiar în cadrul unei universităţi din Scoţia în care va fi profesor îndrumător în limbajul semnelor britanice. Are asigurat acest post pentru anul viitor când va termina studiile”, a declarat, pentru Mediafax, fosta directoare a Liceului Tehnologic Special Beethoven din Craiova, Ana Maria Oancea.

Fosta directoare susţine că studentul român nu a reuşit să promoveze examenul de Bacalaureat, pentru că elevii cu deficienţe de auz nu pot să scrie în limba română din motiv că studiază 12 ani în limbajul semnelor, care este diferit. „Evaluările şcolilor se fac în limba semnelor, care este diferită de limba română. Nu are nicio legătură din punct de vedere morfologic, sintactic, totul este diferit. Însă Evaluarea Naţională ei o susţin în limba română. Ei nu cunosc româna şi nu au cum să o cunoască. Un copil mic aude un cuvânt şi îl repetă de câteva zeci de ori până îl învaţă, însă persoanele cu deficienţe de auz nu ascultă niciodată cuvântul şi nu-l pot învăţa”, a adăugat profesoara.

Autorități surde la soluții

Care este soluția scoaterii acestor oameni din tăcere și izolare? Interpretul de limbaj mimico-gestual. V-am povestit, cu altă ocazie, ce reprezintă acest limbaj pentru persoanele cu deficiență de auz, iar de atunci ne-am interesat cum ar fi posibil ca noi, ceilalți, să-i ajutăm pe acești oameni. Astfel, am aflat că prezența unui interpret este esențială pentru un surd în relaționarea acestuia cu absolut toate instituțiile, în mai toate aspectele vieții cotidiene.

Specialiştii susţin că România nu oferă suficiente oportunităţi persoanelor cu nevoi speciale. Pentru ca tinerii cu deficienţe de auz să aibă succes şi în România, ar trebui ca limbajul semnelor să fie fi recunoscut, astfel încât aceşti elevi să susţină examenul în limba maternă. „Primul pas este recunoaşterea limbajului semnelor ca limbă oficială a persoanelor surde. Apoi, cursuri de limbaj mimico-gestual în şcoli normale şi lecţii de limbaj în paralel cu lecţii de română speciale pentru surzi. Asta nu înseamnă că azi se va introduce limbajul oficial, iar mâine tinerii vor lua Bacul. Asta necesită timp, 5-10 ani. Sunt copii foarte deştepţi, dar se exprimă altfel. (...) Examenul scris pentru aceşti tineri nu are ce căuta la Evaluarea Naţională“, a adăugat Ana Maria Oancea.

Deputatul PNL Adriana Săftoiu a depus un proiect de lege prin care limbajul semnelor ar putea deveni limbă oficială, ceea ce înseamnă că fiecare autoritate publică să asigure un interpret care să ajute persoanele în nevoie să se facă înţelese. Momentan, proiectul se află în Comisia de Sănătate şi în Comisia de Muncă. „Probabil că voi depune legea la sfârşitul lunii iunie, dar în acest moment există un amendament pe care l-am depus la legea educaţiei naţionale, un articol care prevedea ca tinerii şi copii cu nevoi şi cerinţe speciale să poată învăţa în limba maternă şi am adăugat la acest articol inclusiv limbajul semnelor. (...) Vrem ca tinerii cu deficienţe de auz să înveţe în limbajul semnelor. Legea încă stă pe loc, cred că a trecut mai bine de o lună de când stă în Comisia de Sănătate, trebuie un raport comun al Comisiei de Sănătate şi al Comisiei de Muncă ca să poată intra în Parlament la vot“, a declarat pentru Mediafax, deputatul PNL Adriana Săftoiu.

Săftoiu susţine că există o problemă în sistemul de învăţământ, pentru că doar 1% dintre elevii cu deficienţe de auz reuşesc să promoveze examenul de Bacalaureat. Astfel, tinerii au nevoie ca această lege să fie votată, pentru ca ulterior să poată susţine examenele în limba maternă adică în limbajul mimico-gestual. Deputatul susţine că dacă probele orale din cadrul examenului de Bacalaureat ar fi notate, atunci elevii cu deficienţe de auz ar putea avea note mai mari la examen, iar în final ar putea obţine o diplomă de Bac. „Acum zece ani, elevii dădeau şi examen oral, care era susţinut în limbajul semnelor cu ajutorul unui interpret şi acel examen oral era notat şi nota îi ajuta ca media finală să fie mai bună. Acum, la examenul oral elevii nu mai sunt notaţi, nu mai primesc notă însă doar un calificativ, admis sau respins. Trebuie să se reintroducă clar notă pentru această probă orală. (...) Legea cu privire la limbajul semnelor presupune dreptul acestor tineri de a-şi susţine examenele în limbajul semnelor, dar e vorba şi despre posibilitatea persoanelor cu deficienţe de auz de a comunica cu instituţiile în limbajul semnelor. Acum ei au probleme foarte mari când merg în instituţii, chiar şi la Parlament”, a adăugat Adriana Săftoiu.

Cum e pe la alții

În alte ţări, cum este Portugalia, menţiunile din Constituţie vizează în mod expres accesul la educaţia obligatorie. În Norvegia, orice copil surd are dreptul să acceseze educaţie în limbajul semnelor, acesta devenind prima limbă. De asemenea, limbajul semnelor este recunoscut oficial şi în Belgia, Germania, Noua Zeelandă, Chile şi Republica Cehă.

Dacă legea va fi votată şi limbajul semnelor va fi recunoscut în ţara noastră, instituţiile statului vor avea la dispoziţie cinci ani pentru ca limbajul mimico-gestual să fie folosit în toate instituţiile statului. Practic, acest lucru va însemna că atunci când o persoană surdă solicită un interpret, orice instituţie să fie capabilă să cheme unul, pe bază de programare, aşa cum se întâmplă deja în unele statele din Europei.

Taguri articol


12
Pagina a fost generata in 0.2037 secunde