În replică la observaţiile lui Isărescu pe tema cheltuielilor bugetare, ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a declarat că nu mai vrea să fie atenţionat asupra acestui lucru: \"Atunci cînd ministrul Finanţelor, odată ales în funcţie, preia realitatea şi arată naţiunii că trebuie restructurate cheltuielile, că trebuie introduse criterii de eficienţă, nu e în regulă ca guvernatorul BNR, în loc să spună “da, sînt de acord cu strategia pe care o adoptă Ministerul Economiei şi Finanţelor” să menţioneze că structura nu este bună”. Vosganian a mai adăugat că, dacă ar fi în locul guvernatorului BNR, s-ar feri să facă declaraţii din postura unui analist, referitoare la politicile unei alte instituţii. Ministrul a anunţat că va propune premierului Călin Popescu Tăriceanu o rectificare bugetară prin scăderea cheltuielilor cu 1,1 miliarde de euro, fără să fie afectată nicio sumă destinată investiţiilor. Totodată, prin rectificare vor fi blocate toate posturile vacante din administraţia publică şi condiţionate noile angajări. \"Nu vor fi făcute noi angajări decît cu motive foarte temeinice, cu avizul Ministerelor de Finanţe şi Muncii şi aprobarea Guvernului\", a spus Vosganian. Pentru 2009, Vosganian a anunţat că va propune o proiecţie bugetară multianuală, de doi ani, dar este nevoie de o majoritate parlamentară care să susţină explicit un astfel de program. Tot pentru 2009, Vosganian intenţionează să includă în proiectul de buget trimis Parlamentului toate celelalte componente de cheltuieli care sînt luate în calcul şi de Comisia Europeană, cum ar fi plafonul de îndatorare a municipalităţilor, bugetele autorităţilor autonome, companiile la care peste 50% din venituri sînt din transferuri bugetare şi despăgubirile şi titlurile nominative de la Fondul Proprietatea şi Cadrilater. Săptămîna trecută, Vosganian a declarat că Guvernul trebuie să efectueze de urgenţă o rectificare bugetară şi să reducă deficitul, întrucît Comisia Europeană va declanşa procedura de prevenţie în cazul ţării noastre dacă, pînă la sfîrşitul lunii martie, România nu arată că poate evita depăşirea limitei de 3% din PIB.