Republica Muntenegru a ales independenţa

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Republica Muntenegru a ales independenţa
Externe 23 Mai 2006 / 00:00 2194 accesări 0 comentarii

Uniunea Europeană va respecta rezultatul referendumului din Muntenegru, în cadrul căruia 55,4% dintre alegători s-au pronunţat în favoarea independenţei, a anunţat, luni, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Securitate Comună, Javier Solana. Crearea uniunii Serbia-Muntenegru, în anul 2003, a fost privită drept rezultatul presiunilor europene şi a fost supranumită "Solania". Independenţa Muntenegrului înseamnă de fapt sfîrşitul Iugoslaviei

În urma referendumului de duminică, Republica Muntenegru a ales independenţa şi s-a separat de Serbia, a anunţat luni premierul muntenegrean, Milo Djukanovic. Premierul a fost aplaudat îndelung de către susţinători, majoritatea purtînd drapele muntenegrene şi scandînd "Avem un stat", "Trăiască Muntenegru" şi "Milo, Milo". "Muntenegru este un nou stat independent, un nou membru al Naţiunilor Unite care doreşte să devină, în cel mai scurt timp, membru cu drepturi depline în comunitatea popoarelor europene", a afirmat acesta. Comisia pentru referendum a confirmat, oficial, independenţa ţării, votată de 55,4% din alegători, în timp ce 44,6% au votat în favoarea statului comun. Rata de participare a fost de 86,3%. Procentajul buletinelor de vot valide a fost foarte ridicat, reprezentînd 99,13% din total faţă de 0,87% cît au reprezentat cele nule. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a certificat apoi că referendumul s-a desfăşurat în conformitate cu normele democratice.

Independenţa Republicii Muntenegru presupune apariţia unei noi ţări pe harta lumii şi sfîrşitul Iugoslaviei, celelalte republici - Slovenia, Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei - separîndu-se în urma războaielor din anii '90, din Balcani. Principalul motiv invocat în destrămarea uniunii a fost decizia Uniunii Europene de a suspenda negocierile cu Serbia-Muntenegru din cauza incapacităţii autorităţilor de la Belgrad de a-l aresta pe Ratko Mladic, inculpat pentru genocid de către Tribunalul Penal Internaţional. După obţinerea independenţei, autorităţile de la Podgorica doresc să reia cît mai repede discuţiile cu Uniunea Europeană, prioritare în opinia lui Milo Djukanovic.

Destrămarea uniunii a provocat o explozie de bucurie la Podgorica, marcată prin focuri de artificii şi festivităţi ce s-au prelungit pînă tîrziu în noapte, automobiliotii claxonînd şi fluturînd drapele muntenegrene, iar trecatorii strigînd "Traiasca Muntenegru". Nici un incident major nu a fost înregistrat în timpul scrutinului, monitorizat de circa 3.000 de observatori, atît din străinătate, cît oi locali.

Un nou stat pe harta Europei

Pentru Belgrad, care s-a aliat cu unioniştii, independenţa republicii vecine Muntenegru este o lovitură dură, iar autorităţile sîrbe au păstrat tăcerea după anunţarea primelor rezultate estimative, ce dădeau drept învingătoare tabăra susţinătorilor independenţei. În cele din urmă, presa şi clasa politică din Serbia au acceptat, luni, cu resentimente şi suspiciuni rezultatele referendumului din Muntenegru. Presa sîrbă a titrat: "Ruptura!" şi "S-a sfîrşit". Însă modul cum s-a decis independenţa pare să fi lăsat un gust amar. Ministrul Afacerilor Externe al Uniunii care nu mai există, Vuk Draşkovic, a afirmat că este timpul ca Serbia "să se întoarcă la rădăcini şi să instaureze monarhia. După 50 de regim totalitar şi şase ani de tranziţie dificilă, a sosit timpul pentru un rege", a declarat partidul său într-un comunicat.

Preşedintele croat, Stipe Mesic, l-a felicitat pe omologul său muntenegrean, Filip Vujanovic, la scurt timp după anunţarea rezultatelor. "Croaţia va continua să construiască relaţiile sale cu Muntenegru pe aceasta fundaţie nouă". Şi premierul Republicii Srpska, Milorad Dodik, a declarat că susţine alegerea majorităţii populaţiei muntenegrene, în timp ce Guvernul de la Ljubljana a cerut autorităţilor de la Belgrad şi Podgorica să evite tensiunile.

Suspendarea negocierilor cu UE ar putea afecta economia

Şi Guvernul sîrb aşteaptă cu nerăbdare să reia negocierile de preaderare cu Uniunea Europeană, deoarece suspendarea lor ar putea afecta economia, a declarat ministrul sîrb de Finanţe, Mladjan Dinkic. Exprimîndu-se în cadrul unei întîlniri anuale a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, acesta a declarat că Serbia a continuat să atragă investiţii străine directe după ce Uniunea Europeană a suspendat negocierile privind Pactul de stabilizare şi asociere. Însă un blocaj pe termen lung ar putea afecta economia în dezvoltare a ţării. Oficialul sîrb a mai anunţat şi intenţia Serbiei de a relua negocierile cu Fondul Monetar Internaţional privind încheierea unui nou acord, afirmînd că ţara va plăti întreaga datorie către acest for pînă la jumatatea anului 2007.

Principala problemă a economiei sîrbe este nivelul ridicat al şomajului, estimat la 27 de procente, deoarece presiunea socială ar putea afecta reformele de piaţă.

Taguri articol


Pagina a fost generata in 0.2432 secunde