ROBOR-ul, prin rolul său de indicator pentru credite, a fost demonizat pur şi simplu, așa că nu vă aşteptaţi ca noul indice IRCC să vină ca un miracol şi să facă dreptate pentru toată lumea, a declarat, miercuri, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, într-un briefing de presă - „ROBOR-ul, prin rolul său de indicator pentru credite, a fost demonizat pur şi simplu. Orice indicator are valoare cât timp este credibil. Dacă îl calci aşa în picioare şi îl ţii numai în pumni, îşi pierde din credibilitate. Sunt foarte mulţi factori care acţionează. În măsura în care inflaţia tinde să crească şi publicul percepe acest lucru, ROBOR-ul, datorită decalajului în timp, probabil că, la trei luni, va fi ceva mai mare decât IRCC-ul, dar nu cu mult şi s-a dovedit acest lucru. În schimb, dacă inflaţia vine în jos, şi publicul percepe acest lucru, e foarte probabil ca ROBOR-ul să fie mai mic decât IRCC-ul. Vom trăi şi vom vedea cum va fi. Nu putem să spunem cu exactitate, pentru că sunt mulţi factori care acţionează în acest domeniu, inclusiv controlul lichidităţilor. Să nu vă aşteptaţi că acest IRCC vine ca un miracol şi face dreptate pentru toată lumea. Este un indice care se adaugă la o marjă de dobândă pe care o au băncile şi care este stabilită de fiecare bancă în parte“. Isărescu a adăugat că dezbaterea privind ROBOR şi IRCC ar putea trece în plan secund în condiţiile în care este posibilă intrarea creditului spre rate / dobânzi fixe - „M-am uitat peste ultimele cifre şi peste 50% dintre creditele din România se dau acum cu dobândă fixă. S-ar putea ca peste un an să constatăm că a fost vorba despre mult zgomot pentru nimic“. Cât priveşte indicele preţurilor de consum, Isărescu a punctat că, dacă anul agricol va fi unul bun, piaţa va fi suficient de alimentată cu produse volatile şi e posibil ca preţurile la legume şi fructe să scadă - „Prin întărirea controlului lichidităţii, noi am reuşit, în aprilie, dar mai puţin în mai, din motive obiective, să păstrăm dobânzile din piaţa monetară la nivel de peste 3,3%. Asta echivalează cam cu 3%. Vom căuta, prin întărirea controlului politicii monetare, să revenim la această situaţie chiar dacă în prezent, din motive obiective au mai scăzut dobânzile. O asemenea întărire a politicii monetare are impact şi observăm asta inclusiv asupra creditului în lei, dar politica monetară nu este motivul revenirii inflaţiei. Avem impact din partea veniturilor şi avem impact semnificativ din partea preţurilor volatile. De regulă, preţurile volatile sunt reversibile. Ați menţionat cartoful... noi nu îl putem introduce în prognoză decât dacă am avea nişte elemente certe. Mergem pe ideea că impactul este acolo. Dacă anul agricol se anunţă bun, piaţa va fi suficient alimentată cu produse. E posibil ca preţurile la legume şi fructe să scadă şi, în consecinţă, să avem un revers. La fel şi la ţiţei, nu putem să ştim“. Nu în ultimul rând, Isărescu a adăugat că BNR este hotărâtă să ţină lucrurile sub control, chiar și în acest an electoral năbădăios ca discurs public. În acest context, BNR a decis miercuri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an.