Deşi au cîştiguri cuprinse între 300 şi 500 de euro, peste două treimi dintre angajaţii din sănătate sînt nemulţumiţi de salarii, potrivit studiului lansat, sîmbătă, de Fundaţia Ana Aslan Internaţional, în cadrul dezbaterii publice privind viitorul în sănătate, organizată de Foudation Solidarite Medicale Europeennee, împreună cu parteneri din Elveţia (Crucea de Malta) şi cei din Romania (Fundaţia Ana Aslan Internaţional). Organizatorii au ales acest subiect pentru a atrage atenţia asupra scăderii calităţii sistemului de învăţămînt medical românesc şi a plecării personalului medical bine pregătit în străinătate. În cadrul dezbaterii au fost prezentate rezultatele unei cercetări care a cuprins un număr reprezentativ de medici şi asistenţi medicali din România. Potrivit rezultatelor studiului, cea mai mare nemulţumire cu privire la sistemul sanitar românesc este reprezentată de nivelul salarizării. 66,6% dintre respondenţi au spus că au un venit între 300 şi 500 de euro pe lună, care este insuficient. În ce priveşte aşteptările lor cu privire la sistemul de salarizare, acestea sînt cît se poate de decente şi de fireşti, peste jumătate dintre respondenţi declarînd că s-ar mulţumi cu un salariu între 500 şi 1.000 de euro. Personalul medical din România şi-ar dori o casă, o viaţă calitativ superioară, vacanţe, acces la activitatea culturală, bani pentru susţinerea pregătirii profesionale a copiilor, dar nu îşi permite acest lucru, arată autorii studiului. Salarizarea este urmată, ca motiv de nemulţumire, de managementul prost (55,5%) şi de inechitatea actului medical (22,2%), acesta din urmă însemnînd că nu toată lumea ajunge la servicii medicale de calitate. În rîndul nemulţumirilor faţă de sistemul în care lucrează, medicii şi asistenţii medicali includ şi lipsa de profesionalism, slaba dotare tehnică şi instabilitatea legislativă. Nemulţumirile faţă de sistemul sanitar diferă în funcţie de sex. Astfel, 50% dintre respondenţii de sex masculin s-au declarat nemulţumiţi de management slab, respectiv slaba dotare tehnică şi lipsa competenţelor profesionale. În schimb, femeile sînt în mai mare măsură nemulţumite de salarizare şi de inechitatea actului medical.

Personalul din Sănătate ar schimba, în primul rînd, factorii de decizie din sistem

Dacă ar avea posibilitatea să schimbe ceva în sistemul sanitar românesc, cei chestionaţi spun că ar alege să schimbe factorii de decizie (44,4% din cei intervievaţi) şi modul de organizare a sistemului (33,3%). Peste 50% dintre respondenţi au spus că, dacă ar avea posibilitatea să studieze afară, ar pleca fără nicio părere de rău, întrucît ei cred că studiul în străinătate le-ar oferi o pregătire corespunzătoare aşteptărilor, 80% apreciind că aceasta ar fi superioară celei pe care o pot dobîndi în România, iar 20% considerînd că ar fi o posibilitate de afirmare profesională. “Este adevărat că sistemul medical românesc trece printr-o perioadă mai dificilă din punctul de vedere al personalului. Nu este o noutate pentru nimeni şi nu trebuie să ascundem această informaţie sub preş şi să ne facem că ea nu există. Din motive care ţin de salarizare, de posibilitatea de a-ţi profesa meseria la standarde înalte, mulţi medici şi asistenţi pleacă în străinătate. Cred că trebuie să-i încurajăm să se specializeze în străinătate. Nu trebuie să le spunem nu plecaţi, dimpotrivă, plecaţi, învăţaţi acolo tot ce este mai nou în medicină şi întoarceţi-vă în România să aplicaţi aici ceea ce aţi învăţat acolo. Eu doresc pentru sistemul medical românesc cît mai mulţi medici care să se specializeze în străinătate, dar care să se întoarcă în România pentru a face aici medicină de calitate”, a declarat, în cadrul conferinţei, preşedintele Fundaţiei Ana Aslan Internaţional, doctorul Luiza Spiru.