Sărbătoare mare! Ce să faci şi, mai ales, să nu faci de ziua Sfântului Ilie

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Sărbătoare mare! Ce să faci şi, mai ales, să nu faci de ziua Sfântului Ilie
Religie 19 Iulie 2019 / 17:57 1744 accesări 0 comentarii

Unul dintre cei mai importanţi sfinţi din calendarul ortodox se sărbătoreşte în data de 20 iulie! Şi, ca la orice sărbătoare, există o serie de tradiţii şi obiceiuri pe care este bine să le respecţi ca să îţi meargă bine.

În fiecare an, în data de 20 iulie, creștinii îl prăznuiesc pe Sfântul Ilie. El este ocrotitorul recoltelor și aducătorul de ploi. Sfântul Ilie a trăit în Regatul de Nord a lui Istrael, cu mai bine de 800 de ani înaintea lui Hristos. Sf. Ilie a fost fiul preotului Sovac din Tesvi (din neamul lui Aaron).

Un sfânt

În cer, Sfântul Ilie cutreieră norii, fulgeră şi trăsneşte dracii cu biciul său de foc, pentru a-i pedepsi pentru răul care i l-au pricinuit. Şi, pentru că dracii înspăimântaţi se ascund pe pământ prin arbori, pe sub streaşina caselor, în turlele bisericilor şi chiar în trupul unor animale, Sfântul Ilie trăsneşte năprasnic, pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei.

Ce să faci de Sfântul Ilie

În ajunul zilei când este sărbătorit Sfântul Ilie, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă. Iar dacă în noaptea dinspre Sfântul Ilie ele visau cânepă verde, acesta era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi. Dacă în vis vedeau cânepă uscată, se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni.

Potrivit tradiţiei, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Şi tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.

Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice, atunci când copiii lor făceau bube în gură.

De ziua lui Ilie, jertfelnicul bisericii este incarcat cu nenumarate bucate, toate pentru sufletul mortilor. In mediul rural, in unele sate femeile obisnuiesc sa duca la biserica lapte si vin, iar in timpul zilei se savarsesc praznice pentru cei trecuti in nefiinta. Merele se duc in primul rand la biserica deoarece oamenii cred ca doar asa acestea vor deveni de aur pe lumea cealalta. Daca aceasta datina stramoseasca nu este pastrata, persoanele care mananca mere inainte de Sfantul Ilie va ajunge sa culeaga mere pe lumea cealalta pentru restul eternitatii, iar cand va incerca sa manance din ele, acestea vor pieri dinaintea ochilor.

Unele femei impart porumb fiert sau farfurii pline cu mancare, impodobite cu flori de vara. De asemenea, cu flori de vara si legate cu ata rosie sunt si canile pline cu apa.

Ce să nu faci de Sfântul Ilie

Se spune în popor că diavolii se ascund mai mult în lemnul de carpen, de aceea acest lemn nu este folosit în gospodărie şi e bine să nu se ascundă nimeni sub un carpen, pe vreme de furtună.

dacă în ziua de Sfântul Ilie este furtună, nu trebuie să se deschidă nici uşile nici geamurile caselor, ca nu cumva să se ascundă vreun diavol ce fuge de furia Sfântului.

în unele zone din Moldova, se mănâncă grâu nou fiert, cu miere. Dacă grâul nu a fost treierat până în ajunul acestui praznic, femeile îşi pun hainele de sărbătoare şi merg să secere câţiva snopi de grâu pe care apoi îi scutură de boabe, pisează grâul şi îl fierb pentru a-l consuma cu miere.

în alte zone se mănâncă fructe proaspete, pentru a fi sănătos tot anul ce va urma. Merele nu se consumă decât după ce au fost duse la biserică. Se spune că acela care muşcă din măr înainte de a fi sfinţit va avea parte după moarte numai de mere şi, când va dori să le atingă, vor dispărea. Merele sfinţite vor deveni de aur pe lumea cealaltă.

fetele nemăritate se duc pe ascuns în lanurile de cânepă şi se tăvălesc goale prin rouă. Dacă noaptea vor visa cânepă verde înseamnă că se vor mărita cu băieţi tineri, iar dacă vor visa cânepă uscată se vor mărita cu cineva mai în vârstă.

în dimineaţa acestei zile se culeg plante de leac, în special busuioc, care se pune la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Tot acum se culeg şi plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.

se crede că, dacă tună de Sântilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.

în această zi nu se lucrează de teama pagubelor (trăsnete, ploaie, grindină).

tot azi se strânge mierea din stupi, se duc fagurii la biserică spre binecuvântare şi se împart de pomană.

Ca divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile şi hotărăşte unde şi când să bată grindina.

Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este şi ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat, începând din 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor.

(Sursa: tarancutaurbana.ro)

Taguri articol
Loading...

Adaugă comentariul tău





NOTĂ: Te rugăm să comentezi la subiect. Sunt interzise atacurile la persoană, limbajul vulgar sau tendenţios şi postarea materialelor publicitare. Încălcarea acestor norme va fi sancţionată cu ştergerea imediată a comentariului.



Pagina a fost generata in 0.1776 secunde