Cel mai recent raport de ţară pentru România elaborat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) scoate în evidenţă aspectele negative din sectorul fiscal românesc. Analiştii FMI au subliniat în primul rînd că ţara noastră se află departe de celelalte state UE din punct de vedere al calităţii instituţiilor care reglementează sectorul fiscal, iar această situaţie trebuie îmbunătăţită pentru a garanta stabilitatea şi credibilitatea ţintelor bugetare, potrivit FMI. România nu dispune de programe fiscale pe termen mediu, iar expertiza independentă şi activităţile de consultanţă sînt limitate, se arată în raport. Aşadar, România trebuie să îşi consolideze instituţiile fiscale, iar reformele recomandate se referă la creşterea trasparenţei politicii fiscale, limitarea revizuirilor bugetare, ancorarea politicii fiscale faţă de o perspectivă pe termen mediu şi dezvoltarea activităţilor de consultanţă independentă pe probleme bugetare. FMI notează că, începînd din anul 2000, România a reinstaurat disciplina fiscală şi managementul finanţelor publice a fost consolidat doar în anumite domenii. Analiştii mai arată că politica fiscală realizată pe termen scurt este asociată cu rezultate bugetare nesatisfăcătoare, inclusiv cu o poziţie prociclică. Referindu-se la cadrul economic mai larg, FMI arată că există semnale de alarmă, din cauza nivelului înalt al deficitului de cont curent, a structurii balanţei externe, orientată către finanţarea pe termen scurt şi pe fondul supraîncălzirii economiei.”Cel mai probabil, nivelul actual al deficitului de cont curent nu este sustenabil, după ce în intervalul 2003-2007 acesta a ajuns la 14% din PIB, în principal ca urmare a investiţiilor din sectorul privat, impulsionate de aderarea României la UE”, arată un paragraf al raportului FMI. Nivelul de echilibru al deficitului de cont curent al României, estimat de FMI, este cuprins între 8% şi 10% din PIB. Analiza Fondului mai punctează trei aspecte: supraevaluarea leului, competitivitatea României, şi spirala inflaţie-salarii. Calculele specialiştilor Fondului arată că este vorba de o supraevaluare a monedei naţionale de 3,5%-12,7% pe cursul mediu real, deşi dovezile directe nu sînt clare. Dacă ne raportăm la creşterea costurilor cu forţa de muncă în ultimii patru ani, creşterea exporturilor, nivelul scăzut al salariilor comparativ cu restul Europei şi interesul investitorilor străini pentru ţara noastră, rezultă că România se menţine în continuare competitivă. Încercînd să răspundă la întrebarea legată de riscurile apariţiei unei spirale inflaţie-salarii, experţii FMI notează că majorările salariale se reflectă în inflaţie şi, în cazul în care costurile cu forţa de muncă continuă să depăşească avansul productivităţii, creşterea preţurilor va fi şi mai mult alimentată, ceea ce, în schimb va duce la noi cereri de majorări salariale. Concluziile FMI indică necesitatea unei politici monetare care să modereze presiunile inflaţioniste, însă aceasta trebuie să fie sprijinită de o politică fiscală consolidată.