În această perioadă, la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa sînt întîlnite numeroase afecţiuni, de la boli diareice acute, varicelă şi pînă la afecţiuni care necesită mai multe zile de spitalizare, cum ar fi febra butonoasă, hepatitele sau diferitele tipuri de meningită. Purtătorul de cuvînt al unităţii sanitare, dr. Roxana Cernat, a declarat că, zilele trecute, medicii infecţionişti au stabilit, pentru o persoană adultă, diagnosticul de meningită meningococică, afecţiune care trebuie tratată sub strictă supraveghere medicală. După externare, bolnavul trebuie să aibă mare grijă, să respecte sfaturile specialiştilor. Medicii atrag atenţia că boala nu este de neluat în seamă şi că tratamentul reprezintă chiar o urgenţă majoră. Dr. Loti Popescu, şeful Biroului de Programe de Sănătate şi Educaţie pentru Sănătate, din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică Judeţeană (ASPJ) Constanţa, spune că pentru prevenirea meningitelor trebuie respectate normele de igienă personală şi colectivă, iar la primele semne de rău (febră, dureri de cap, vărsături, fotofobie) se impune un consult de specialitate (la medicul de familie, serviciul de urgenţă sau la medicul specialist). Medicul explică faptul că meningitele acute sînt neuroinfecţii severe caracterizate de inflamaţia lepto-meningelui şi modificări ale lichidului cefalo-rahidian, prin cauze variate: virale, bacteriene, micotice sau parazitare, iar meningitele acute virale sînt inflamaţiile virale ale meningelor care sînt caracterizate clinic de febră şi sindrom meningeal benign. Infecţiile apar frecvent vara şi toamna, la copii şi tineri sau în focare familiale. În ţara noastră, meningitele sînt produse de enterovirusuri (80%), virusul urlian, virusurile gripale (A si B), adenovirusurile, virusul rujeolic, virusul rubeolic, iar uneori arbovirusurile, virusurile herpetice şi HIV (5-10%). ”Poarta de intrare a virusurilor poate fi respiratorie, digestivă sau prin muşcătura rozătoarelor”, spune dr. Popescu. Pe de altă parte, etiologia meningitelor bacteriene este foarte variată. Şeful Biroului de Promovare a Sănătăţii face cunoscute semnele meningitelor bateriene: febră instabilă, frisoane, transpiraţii, bradicardie, la care se asociază anorexie, tulburări respiratorii, herpes labial, erupţii polimorfe şi alterarea severă şi progresivă a stării generale. Poate să mai apară cefalee intensă frontală sau difuză, hiperestezie cutanată, mialgii şi fotofobie prin hipertensiune intracraniană, dar şi paralizii de nervi cranieni (III,IV,VI,VII), hemipareze, convulsii (prin inflamaţie şi tromboze vasculare cu ischemie secundară), edem papilar şi cerebral, delir pînă la comă. ”La nou-născuţi, simptomatologia clinică a meningitelor acute este particulară: febră este instabilă (hiper/hipotermie), apare un ţipăt continuu (“encefalitic”), refuzul suptului, iritabilitate, vărsături şi diaree, tulburări respiratorii, icter, convulsii, plafonarea privirii. La vîrstnici, febra sau sindromul meningian pot lipsi, dar apar constant tulburări ale stării de conştienţă - dezorientare, tulburări de comportament”, a mai spus medicul, care a adăugat că tratamentul meningitelor reprezintă o urgenţă maximă ce condiţionează evoluţia clinică şi riscul letal, cu anumite caracteristici în funcţie de etiologie.