Tropaeum Traiani, 1.900 de ani de romanitate

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Tropaeum Traiani, 1.900 de ani de romanitate

Cultură 15 August 2009 / 00:00 2516 accesări

La Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (MINA) Constanţa s-au celebrat, ieri, în cadrul unei sesiuni omagiale la care au luat parte specialişti în arheologie constănţeni şi din ţară, 19 secole de la inaugurarea Monumentului Triumfal de la Adamclisi, Tropaeum Traiani, despre care Grigore Tocilescu spune că reprezintă „actul de naştere dăltuit în piatră al poporului român“. La evenimentul care s-a desfăşurat în aula „Adrian Rădulescu“ a muzeului constănţean, sub titulatura „19 secole de romanitate la Dunărea de Jos. Tropaeum Traiani“, au luat cuvîntul responsabilul ştiinţific al sitului arheologic de la Adamclisi, dr. Alexandru Barnea, responsabilul ştiinţific al sitului arheologic de la Histria, dr. Alexandru Suceveanu, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional (DJCCPCN), Daniela Ţurcanu-Caruţiu, consilierul superior din cadrul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN), dr. Mircea Angelescu, profesorul Nelu Zugravu de la Universitatea Iaşi, precum şi cercetătorii instituţiei gazdă, dr. Mihai Irimia şi dr. Gheorghe Papuc. Moderatorul manifestării a fost directorul MINA Constanţa, dr. Gabriel Custurea. La acest eveniment a fost prezent şi Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfinţitul Teodosie, care a făcut trimitere şi la poetul latin exilat la Tomis, Ovidius, cel cu care începe cultura română.

Despre importanţa „actului de naştere dăltuit în piatră al poporului român“ au vorbit cercetătorii ştiinţifici Alexandru Barnea şi Alexandru Suceveanu. Responsabilul ştiinţific al sitului arheologic de la Histria, Alexandru Suceveanu, a adus în atenţia celor prezenţi faptul că anul acesta se împlinesc şi 32 de ani de la reconstrucţia Monumentului de la Adamclisi, „unul dintre cele mai expresive monumente de pe întreg teritoriul Imperiului roman privind ideologia, arta, arhitectura romană“, amintind, totodată, despre contribuţiile lui Radu Florescu şi Adrian Rădulescu. Dr. Mircea Angelescu, consilier superior în cadrul MCCPN, i-a îndemnat pe arheologii constănţeni să demareze proiecte transfrontaliere, prin sprijinul autorităţilor locale. „19 secole sînt prea puţine pentru problemele cu care se confruntă patrimoniul, viaţa noastră fiind doar o clipă, cum a spus Eminescu, în trecerea noastră, dar important este să aducem, prin munca noastră asiduă, un pic de adevăr pentru ce va urma”, a spus directorul DJCCPCN, Daniela Ţurcanu-Caruţiu. Aceasta a apreciat efortul cercetătorilor, subliniind că numărul arheologilor de la MINA Constanţa este insuficient pentru a face faţă provocărilor arheologilor. Profesorul dr. Nelu Zugravu a menţionat despre „un proiect nefinalizat al lui Vasile Pârvan şi cîteva restanţe ale istoricilor români ai antichităţii”.

Cercetătorul dr. Mihai Irimia le-a vorbit celor prezenţi despre un centru de putere getic preroman din sud-vestul Dobrogei. De asemenea, importantă a fost şi comunicarea arheologului dr. Gheorghe Papuc, privind inaugurarea Muzeului de la Adamclisi şi restaurarea autoportantă de la Tropaeum Traiani. Sesiunea omagială a fost urmată de o excursie de lucru, la Adamclisi. Manifestarea, organizată de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi Primăria Adamclisi, s-a desfăşurat cu sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa.



12