Un an fără maestrul Ionel Mătăsăreanu

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Privind în urmă spre „Țărmurile însorite”

Un an fără maestrul Ionel Mătăsăreanu

Cultură 08 Ianuarie 2016 / 15:27 937 accesări

De un an, Constanța nu mai are același farmec fără maestrul Ionel Mătăsăreanu. Cei care l-au cunoscut și l-au prețuit îi simt lipsa pictorului boem. Pe 10 ianuarie se împlinește un an de când acest pictor emblematic al Mării Negre, căreia îi contempla zilnic valurile, a fost găsit fără suflare în locuința sa de pe faleza Cazinoului. A plecat spre „Țărmurile însorite” ale veșniciei, la aproape 86 de ani, pe care i-ar fi împlinit pe 23 martie. S-a stins în apartamentul lui înconjurat de zecile sale de lucrări pe care nu se îndura să le vândă. Prea pusese suflet în ele.

Mulți nu l-au înțeles. Însă el multora le-a dăruit din picturile sale și, odată cu ele, frânturi din imensa lui sensibilitate. Uneori pe nimic, alteori pe o sumă simbolică, ce nu acoperea nici măcar costul materialelor investite: pânză, culori...

„ÎMI LIPSESC ENORM PURITATEA ȘI BUNUL SĂU SIMȚ” Cei care l-au iubit, l-au înțeles și l-au acceptat așa cum era el, cu felul lui „ciudat” de a fi și de a se comporta. Mânca puțin, cina frugal, nu refuza un pahar de vin bun. Nu judeca și nu-i plăcea să fie judecat. Dar mulți l-au judecat fără să încerce să-l înțeleagă. Era un „răzvrătit”, un „ciudat”, un boem cu suflet mare. De ani buni locuia într-un apartament neîncălzit, făcea dușuri reci, refuzase pensia de la stat. Dimineața, fie vară sau iarnă, îi plăcea să bea o cafea fierbinte la doi pași de casă, la „On Plonge” sau la „Vraja Mării”. Și, într-adevăr, era și vrăjit de mare. Își încălzea și își lumina zilele și serile glaciale de iarnă pictând, cântând la vioară, recitând psalmi. Îl simțea în apartamentul său rece pe Dumnezeu. Și îi plăcea tare mult așa. Nu căuta compania oamenilor, dar îi accepta în atelierul său pe cei aleși după sufletul său. Puțini, dar cu suflet ales. „Îmi lipsesc enorm puritatea și bunul său simț, lumea pe care o deschidea deschizând ușa apartamentului său modest. Ionel Mătăsăreanu iubea nuanțele sclipitoare ale mării, vioara sa „mai tare ca a lui Alexandru Tomescu”, o cafea de care se bucura pe faleză și orice lucru care venea de la Dumnezeu”, spune o prietenă a artistului care, la aproape 30 de ani, se simțea minunat în compania „Domnului Ionel”.

În 2014, maestrul Ionel Mătăsăreanu fusese convins să expună la Constanța la 13 ani distanță faţă de expoziția precedentă. Intitulată „Țărmuri însorite”, expoziția, deschisă la Muzeul de Artă, pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Române şi de ziua lui Mihai Eminescu (din ale cărui versuri îi plăcea foarte mult să recite) a fost un succes deosebit. Cu acel prilej, maestrul a primit Medalia de Aur a Constanței. Deși nu-i plăceau onorurile și nu punea preț pe diplome, s-a bucurat ca un copil de această medalie. Era cetățean de onoare al urbei din 2002. Era un om frumos așa cum rar se vor mai naște.

Constănțenii nu pot să-l uite. Și poate îi vor revedea în curând lucrările strânse de-a lungul anilor în atelier, deoarece una dintre nepoatele sale și-a manifestat intenția de a deschide la Muzeul de Artă o expoziție care să le amintească tomitanilor despre Ionel Mătăsăreanu și despre ale sale „țărmurile însorite”.

Citește și:

Rămas bun, Ionel Mătăsăreanu!

Ionel Mătăsăreanu va fi înmormântat astăzi

Ionel Mătăsăreanu, spre „Țărmurile însorite” ale veșniciei

Pictorul Ionel Mătăsăreanu a încetat din viață



12
Pagina a fost generata in 0.2467 secunde