La sfârșitul acestei săptămâni, în prezența lui Klaus Iohannis, a avut loc lansarea candidaților PNL pentru scrutinul electoral din 26 mai. Un spectacol tragicomic, care cu siguranță a lăsat un gust amar celor care sperau ca falanga PPE să mai aibă urme de liberalism sub eticheta „furată” în 2015, printr-o așa-zisă fuziune PDL - PNL.

Ajungem azi și la poziția 5 cu analiza trupei de mercenari „Husarii înaripați”, conduse de Generalul Orban, respectiv soția lui Crin Antonescu, obscura Adina Vălean. Spun obscură pentru că întotdeauna a fost o prezență discretă în politică, deși trebuie să recunosc că în Parlamentul European a avut chiar câteva rapoarte notabile pe chestiuni europene complexe.

În legislatura trecută, Adina Vălean a ocupat jumătate de mandat funcția de vicepreședinte al Parlamentului European susținută de PPE și a doua jumătate de mandat, funcția de președinte al Comisiei pentru Mediu, Sănătate și Siguranță Alimentară. Gurile rele spun că fulminanta ascensiune în respectivele funcții i se datorează lui Crin Antonescu și „vânzării” Partidului Național Liberal, pe care acesta a făcut-o în 2015 către Partidul Popular European, prin fuziunea cu mult prea compromisul și consumatul din punct de vedere politic PDL. Ce a fost cu adevărat acolo, în acea mișcare, cu greu se poate ști. Cert este că, după fuziunea PDL-PNL făcută de liderul USL Crin Antonescu, un personaj politic care până atunci se bucura de simpatia electoratului sătul de Băsescu, Adina Vălean a devenit vicepreședinte al Parlamentului European. Și asta pare mai mult o plată făcută de PPE pentru serviciul lui Crin Antonescu, decât o recunoaștere a activității politice a Adinei Vălean, care lesne poate fi considerată drept una obscură. Cert este că, după 2015, Crin Antonescu a devenit „casnicul” retras din politică la Bruxelles, iar soția sa a intrat în conducerea instituției europene. Și actuala poziție pe care candidează pe lista PNL pare una a „aranjamentului” făcut de PPE cu Ludovic Orban, dacă avem în vedere că vedeta politică din familie rămâne totuși Crin Antonescu, căruia i s-a refuzat candidatura de către peneliști.

Descrescător, ajungem la locul 4, ocupat de clujeanul Daniel Buda, un alt personaj obscur și discret al politicii popular europene. Considerat un om disciplinat, Buda a știut să stea „la fereală” în războaiele duse de Macovei în Parlamentul European. Uneori, chiar a știut să colaboreze discret pe anumite inițiative politice din Parlamentul European cu membrii delegației române din celelalte grupuri politice, fără a face valuri. Curios este faptul că a fost preferat pentru un loc eligibil lui Traian Ungureanu ori lui Marian Jean Marinescu, sau mult prea compromișilor Cristian Preda și Monica Macovei. Dar poate e doar o încercare a actualilor peneliști de distanțare de elementele băsiste, dacă avem în vedere că Traian Ungureanu, chiar după mandatele la Parlamentul European, rămâne doar „scriitorul” de casă al lui Traian Băsescu, iar Marian Jean Marinescu (un tip capabil de altfel), așa cum se spune, personajul care îi făcea în prima legislatură lucrările Elenei Băsescu. Cât despre „radicalii” politicii soroșiste, Cristian Preda și Monica Macovei, e clar că o eventuală carieră politică în PPE a luat sfârșit. Chiar dacă prin prisma pozițiilor din Parlamentul European, de cele mai multe ori antiromânești, capitalul lor politic este epuizat, conexiunile bănuite ori la vedere cu rețeaua activiștilor Soros va face ca măcar pe unul dintre ei să îl regăsim pe listele partidului lui Dacian Cioloș.

Și, cu voia dumneavoastră, ajungem și la „husarul înaripat” de pe a treia poziție a „Listei lui Orban”, Siegfried Mureșan. Apărut de niciunde pe listele PDL de la alegerile europarlamentare din 2015, ulterior s-a dovedit a fi un personaj impus de filiera activiștilor europeni ai rețelei de ONG-ui finanțate de George Soros și care a fost împins în politică pentru a completa garnitura de cadre școlite în regulile politicilor publice soroșiste. Siegfied Mureșan, despre care gurile rele spun că ar fi înregimentat și în unele servicii, a fost propulsat inițial în funcția de purtător de cuvânt al Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), devenind în acest moment chiar purtător de cuvânt pentru România al Partidului Popular European. Este personajul care are misiunea de a convinge PPE-ul de „justețea” și eficiența planurilor de mutare a luptei politice interne de la București, la Bruxelles. Mai mult, este personajul care o înlocuiește pe Monica Macovei în strategia de împingere a Laurei Codruța Kovesi către funcția de procuror-șef european. Este un personaj pe care eu îl consider nociv pentru politica românească pentru că, precum Monica Macovei, pare dispus să încalce regulile numai pentru a fi pe placul și în acord cu planurile PPE.

Pe a doua poziție Orban l-a ales pe actualul primar al Albei Iulia, Mircea Hava. Nu știu motivele pentru care Hava lasă primăria care l-a consacrat pentru un post de europarlamentar, știut fiind că în 2017 era cel mai bine plătit primar din România. Conform informațiilor din presă, Mircea Hava câștiga în 2017, lunar, suma netă de 12.265 de lei, cu aproape două mii de lei peste indemnizația lunară a primarului Bucureștiului, care are un regim special stabilit prin definiție. Dacă a făcut ori nu treabă ca primar pe măsura remunerației încasate este problema celor care l-au ales. Cercetat și el de DNA în câteva dosare, a fost repede scos de sub anchetă. Mai grave însă pentru profilul de viitor parlamentar european sunt acuzațiile de discriminare care nicicum nu se potrivesc cu ideile PPE despre Uniunea Europeană. Spun anumiți peneliști nemulțumiți, care nu au avut loc pe listă, că Mircea Hava a fost sprijinit să acceadă pe a doua poziție chiar de către Klaus Iohannis, care îl consideră prieten și care l-a preferat chiar în detrimentul unei candidaturi a lui Ludovic Orban, care nici până azi nu a fost în stare să explice coerent care e venitul constant din care își plătește facturile de întreținere ori cheltuielile curente.

Și, cu răbdarea dvs., am ajuns și la vârful listei, celebrul radical rezistent Rareș Bogdan. Cu siguranță, în Parlamentul European fostul moderator de televiziune va fi următorul candidat la calificativele cu care Monica Macovei este etichetată astăzi. Domnul „Number One”, cum i-a spus ironic Klaus Iohannis la lansare, este considerat piesa care va aduce în punga electorală a PNL voturile unor importante categorii ale haștagilor. Impunerea lui pe prima poziție a „Listei lui Orban” - făcută în mare parte de Klaus - este un experiment ce se derulează în avanpremiera prezidențialelor din toamnă. Iohannis și camarila sa doresc să se convingă că pot recupera voturile mișcării rezist și ale adepților politicii de gherilă urbană, voturi pe care le-au pierdut odată cu lansarea lui Dacian Cioloș, de către o anumită parte a statului paralel, în lupta electorală. Dacă experimentul va funcționa, iar PNL va obține un scor mai mare de 25 de procente, cel mai probabil, Rareș Bogdan îi va lua locul lui Ludovic Orban la conducerea partidului, iar toți ceilalți „outsideri” de pe dreapta eșichierului politic, începând cu USR continuând, cu partidul lui Cioloș și încheind cu diversele ONG-uri din Piață, toate se vor alinia în spatele lui Klaus Iohannis pentru un al doilea mandat. În caz contrar, dacă „husarii înaripați” cu Rareș Bogdan pe post de capelmaistru nu vor confirma, atunci vom asista la alegerile prezidențiale la o canibalizare a exponenților așa-zisei drepte politice românești, un grup de interese partinic, pentru care singurul scop în politică este menținerea unui sistem de control al țării, în acord cu liniile PPE-ului.

P.S.: E important cine ne reprezintă la Bruxelles, indiferent de funcție!