Ţările care au aderat recent la Uniunea Europeană, România şi Bulgaria, (cele mai sărace), sînt, acum, principalele candidate la o “aterizare forţată” după ce economiile lor au înregistrat o creştere rapidă, de aproximativ 7-8% pe an, potrivit unui articol publicat în “The Economist” şi intitulat “Petrecerea se apropie de sfîrşit”. “Himera proprietăţilor din Bulgaria pare să fie la limita exploziei, deşi încă nu a afectat restul economiei. Cu toate că, pînă acum, prea puţini sînt îngrijoraţi. Evitînd sancţiunile de la Bruxelles (nu complet, în cazul Bulgariei), politicienii din Balcani par să creadă că sfidarea legilor economice este o chestie sigură”, se precizează în articolul menţionat. Potrivit sursei citate, statele din Europa de Est se confruntă cu o încetinire economică, după un parcurs bun. „Timp de zece ani sau chiar mai mult, Europa de Est a beneficiat de un noroc excepţional şi, de cele mai multe ori, neaşteptat. Stabilitatea politică şi economică, inclusiv aderarea la UE a zece state, a crescut încrederea investitorilor şi a redus costurile împrumuturilor. O rezervă importantă de muncitori ieftini şi silitori, împreună cu talentele antreprenoriale lăsate să se manifeste, au produs noi afaceri private înfloritoare. În cele mai multe state, ratele de creştere au fost fantastice. Inevitabil, situaţia nu putea dura la nesfîrşit. Costurile salariale sînt în creştere, forţa de muncă a început să muşte. Infrastructura învechită, cum ar fi celebrele şosele din Polonia, afectează afacerile. În cîteva state, inflaţia este în creştere. Şi pieţele mondiale se restrîng, mai ales în domeniul exporturilor şi al sporirii capitalurilor. În pofida acestor factori, creşterea economică a fost surprinzător de puternică în acest an. Parţial, aceasta se datorează faptului că încetinirea în zona euro este abia la început. Un alt motiv ar fi creşterea cererii pe plan intern şi modificarea produselor pentru exportul în Europa Occidentală”, este consemnat în The Economist. Cel mai mare semn de întrebare poate fi pus asupra Estoniei şi Letoniei, care se confruntă cu un deficit uriaş de cont curent şi o inflaţie de 17%, în ciuda unei monede naţionale stabile. Lucrurile par să stea ma bine în Polonia, care a afişat o creştere economică de 6,1% pe an în trimestrul I din 2008 şi un şomaj care tinde să se apropie de zero, însă nu are şanse să adopte euro în 2013 din cauza lipsei unor reforme în finanţe şi infrastructură. Cea mai mare îngrijorare este reprezentată de Ungaria, ţara cea mai dependentă de încrederea continuă în pieţele de capital. Un guvern şubred a reuşit surprinzător de bine să restabilească stabilitatea macroeconomică a Ungariei. Deficitul bugetar a ajuns la 9,4 % din PIB în 2006. Neil Shearing, analist la Capital Economics, a apreciat că deficitul bugetar ar putea scădea pînă la 3,5% pînă la sfîrşitul acestui an. Rămîne de văzut dacă radiografia Europei de Est făcută de The Economist şi diagnosticul de aterizare forţată pentru România şi Bulgaria se vor adveri.