Debutul mandatului ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, este unul în „forţă”, în contextul în care, aşa cum a precizat zilele trecute, a găsit o Sănătate grav bolnavă şi pacienţi extrem de nemulţumiţi. Oficialul a găsit puşculiţa Sănătăţii goală, spitale cu datorii, cu dotări precare, bolnavi puşi să-şi cumpere de la medicamente banale, ieftine, şi până la materiale sanitare uzuale, de asemenea, ieftine. România are o colectă la Sănătate, prin intermediul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, „bună”, românii fiind plătitori conştiincioşi la Fondul Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate. Şi, totuşi, unde sunt banii Sănătăţii? Este o întrebare pe care mulţi o adresează. Fonduri importante ale marilor judeţe, în top la capitolul colecte, nu se mai întorc, astfel că sistemul sanitar are de suferit, totul răsfrângându-se asupra pacienţilor. Ei plătesc astfel de două ori Sănătăţii: o dată către Fondul de Asigurări şi a doua oară, în spitale, atunci când au nevoie de un ajutor medical iar medicii îi pun la plată. Sunt contribuabili de zeci de ani care nu au apelat o dată la sistemul de sănătate de stat, iar atunci când au nevoie trebuie să scoată bani din buzunare. Oamenii condamnă aceste nedreptăţi şi cer o reglementare a situaţiei de ani buni. Sănătatea a avut, după Revoluţie, un număr record de miniştri, au existat numeroase tentative de resuscitare a sistemului, însă nici acum nu s-a ajuns la o îmbunătăţire. Eugen Nicolăescu revine la minister poate mai optimist ca niciodată, dorind ca schimbările pe care le face, politicile pe care le aplică, să se simtă, în sfârşit, asupra sistemului, implicit asupra oamenilor care apelează la el. Demnitarul a declarat pentru ziarul „Telegraf”, zilele trecute, că este hotărât să facă treabă, iar cine nu doreşte să părăsească sistemul. Nicolăescu a primit o serie de semnale din teritoriu asupra lipsurilor din spitalele de stat. Aproape că nimic nu-i este străin, ştie situaţia gravă cu care se confruntă, la început de 2013, sistemul românesc de sănătate.

CONTROVERSE Nicolăescu încearcă să direcţioneze banii românilor către spitalele publice care sunt tot mai sărace, acolo unde autorităţile locale nu s-au implicat, din diferite motive. Mai exact, oficialul doreşte ca plata către spitalele private, de la bugetul de stat, prin contribuţiile românilor, să se sisteze, iar banii să fie direcţionaţi către spitalele publice care aproape că nu le mai oferă nimic pacienţilor. Evident, reacţiile nu au întârziat să apară. Au existat comentarii, aşa cum era firesc, şi din partea reprezentanţilor spitalelor private, dar şi din partea pacienţilor. Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC) crede că o eventuală decizie de sistare a finanţării din fondurile CNAS pentru spitalele private va încălca dreptul pacienţilor de a alege furnizorii pe care îi doresc. Vicepreşedintele COPAC, Iulian Petre, arată, într-un comunicat, că pacienţii au dreptul să aleagă între furnizorii de servicii medicale pe care îi doresc, forma de proprietate nefiind importantă atât timp cât serviciile medicale sunt echivalente. “Aceşti bani, care merg spre furnizorii privaţi, nu sunt bani publici, aşa cum s-a spus. Sunt bani privaţi din fondul asigurărilor de sănătate, banii asiguraţilor. Dacă mergem pe o asemenea logică, ar trebui sistate şi contractele medicilor de familie, pentru că şi ei sunt organizaţi ca o formă privată. Considerăm însă că spitalele de stat şi cele private trebuie să fie tratate în mod egal. Astfel, pentru acelaşi serviciu, trebuie decontată aceeaşi sumă de bani de către CNAS”, a spus Petre.

OFICIALI Premierul Victor Ponta a declarat că decizia ce va fi luată va fi una politică, şeful Executivului arătând că “toată lumea are drept la asistenţă medicală în sistemul public”. „Discutăm şi cu FMI pe ceea ce înseamnă reforma sănătăţii, cum folosim banii, care nu sunt foarte mulţi în sănătate”, a spus Ponta. Întrebat dacă prin decizia ministrului Sănătăţii nu se îngrădeşte dreptul la asistenţă medicală în acest fel, el a răspuns negativ. “Toată lumea are dreptul la asistenţă medicală în spitalele publice. Ştiţi foarte bine, dreptul la asistenţa de sănătate, aşa cum este şi dreptul la educaţie, în sistemul public, este universal”, a spus premierul.

E LEGE Ministrul Sănătăţii a declarat, ieri, că cetăţenii români, în proporţie de 90%, sunt săraci şi trăiesc din asigurări sociale de sănătate, el precizând că asigurarea socială de sănătate este una obligatorie, reprezentând un fel de impozit. “Asigurarea este obligatorie, dacă e obligatorie, e o contribuţie obligatorie, deci e un fel de impozit. De ce să răstălmăcim cuvintele? Noi vorbim de un impozit obligatoriu. Dacă se spunea asigurarea este facultativă, atunci erau bani privaţi şi făceaţi ce doriţi dvs. cu ei. Cât ea este socială, aşa se cheamă, asigurări sociale de sănătate, atunci acei bani sunt publici, iar Guvernul şi ministerul Sănătăţii au obligaţia să facă aceste politici publice pe fonduri publice”, a spus Nicolăescu. El a arătat că cine se întreabă acum de ce banii nu merg şi la privat habar nu are de lege, pentru că legea se referă la asigurări sociale de solidaritate şi nu priveşte opţiunile private şi conturile personale de asigurări. Pe de altă parte, vicepremierul Liviu Dragnea a susţinut, luni, că măsurile prezentate de ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, între care eliminarea finanţării pentru spitalele private, nu au fost discutate în Guvern, el apreciind că declaraţia demnitarului din Sănătate a fost „neinspirată”.

Spitalele private din cele câteva judeţe în care funcţionează primesc între 6 şi 17% din sumele alocate prin fondul asigurărilor, acestea din urmă tratând cele mai complexe cazuri, a declarat secretarul de stat în MS, dr. Raed Arafat. “Banii, care nu vor mai fi daţi spitalelor private, vor fi folosiţi pentru creşterea finanţării celor 53 de spitale strategice care asigură peste 70% din cele mai grave cazuri medicale din România. Astfel, din sumele respective va creşte tariful pe caz ponderat de la 1.440 de lei, la 1.650 de lei, respectiv 1.800 de lei. În plus, vor fi create fondurile pentru programe de anestezie, terapie intensivă, pentru programele de infarct miocardic şi accident vascular cerebral ischemic, dar şi pentru programul de traumă”, a adăugat secretarul de stat.