Membrii Consiliului de Securitate al ONU s-au declarat foarte îngrijoraţi de incidentele frontaliere repetate între Siria şi Liban. Într-o rară unitate asupra acestui subiect sensibil, cei 15 membrii ai Consiliului au declarat joi că se tem de impactul crizei siriene asupra stabilităţii Libanului, într-un comunicat publicat după vot. Printre aceste incidente, declaraţia citează atacuri armate peste frontieră, care au provocat morţi şi răniţi în rândul populaţiei libaneze, incursiuni, răpiri şi trafic de arme la frontiera dintre Siria şi Liban. Consiliul a subliniat, de asemenea, ”importanţa de a respecta pe deplin suveranitatea, unitatea, integritatea teritorială şi autoritatea statului libanez”. Acesta invită libanezii să se abţină de la orice implicare în criza siriană. Consiliul regretă, de asemenea, impactul asupra Libanului a valului tot mai mare de refugiaţi care fug de violenţa din Siria, care a atins astăzi peste 360.000 de persoane şi a cerut comunităţii internaţionale să îşi ţină promisiunile de ajutor umanitar făcute la conferinţa din Kuweit, la 29 ianuarie. Conform Observatorului sirian al Drepturilor Omului (OSDO), lupte violente au avut loc, miercuri, între trupele siriene şi rebeli, la frontiera cu Libanul, în provincia Homs.

Revolta împotriva regimului preşedintelui sirian, Bashar al-Assad, s-a soldat, după doi ani, cu peste 70.000 de morţi şi aproximativ un milion de refugiaţi, lăsând ţara în ruină şi pradă unui război civil devastator, fără o soluţie la orizont. Reprimată sângeros, revolta paşnică a sute de mii de sirieni, care reclamă mai multă libertate, s-a transformat într-un conflict între o armată intrinsec legată de regim şi grupări rebele eteroclite, în cadrul cărora unii jihadişti sunt dispuşi să facă orice pentru a juca un rol de prim plan. În contextul în care tunisianul Ben Ali şi egipteanul Hosni Mubarak au fost îndepărtaţi de la putere după doar câteva săptămâni de manifestaţii şi în care yemenitul Ali Abdullah Saleh a cedat puterea după un an de presiuni, iar libianul Muammar Gaddafi a fost ucis după opt luni de conflict, sirianul Bashar al-Assad pare că se agaţă de putere mai mult ca niciodată. Rusia, principalul susţinător al regimului, căruia îi furnizează armament, s-a declarat recent sigură că al-Assad nu va pleca de la putere, în timp ce aliatul iranian a anunţat că acesta ar putea să candideze în alegerile prezidenţiale din 2014. Împărţită între occidentalii pro-opoziţie, pe de o parte, şi ruşi şi chinezi, pe de altă parte, care au blocat în trei rânduri rezoluţii ce ameninţau regimul sirian cu sancţiuni, lumea rămâne neputincioasă. ”ATÂT TIMP CÂT ADMINISTRAŢIA OBAMA NU VA VREA SĂ INTERVINĂ ÎN SIRIA, ŞI NU VREA, AL-ASSAD SE VA SIMŢI LINIŞTIT”, APRECIAZĂ NADIM SHEHADE, CERCETĂTOR LA CHATHAM HOUSE DIN LONDRA. ”AMERICANILOR LE ESTE MAI FRICĂ DE CEEA CE SE VA ÎNTÂMPLA DUPĂ AL-ASSAD DECÂT LUI AL-ASSAD ÎNSUŞI”, SUBLINIAZĂ EL. Washingtonul a anunţat pentru prima dată, la sfârşitul lui februarie, un ajutor non-letal pentru insurgenţi, dar fără să treacă pragul armamentului, cerut sus şi tare de rebelii slab echipaţi în faţa armatei ce nutreşte un cult faţă de clanul al-Assad. Americanii şi europenii se tem, în fapt, că arsenalul ar putea să ajungă pe mâna extremiştilor, la fel ca şi armamentul chimic deţinut de regim. Însă pe această criză se grefează tensiuni la frontiera cu Turcia, Libanul, Irakul, Iordania şi Israelul, care provoacă temeri cu privire la o contagiune. În opinia ONU, Siria intră în spirala unei catastrofe absolute, cu o populaţie care nu mai beneficiază de serviciile cele mai elementare în mai multe regiuni şi cu o prăbuşire a sistemului medical, altădată solid.

Şefii de stat şi de guvern prezenţi, vineri, la summit-ul UE nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la furnizarea de arme rebelilor sirieni care vor să răstoarne regimul preşedintelui Bashar al-Assad. Miniştrii de Externe ai blocului vor încerca să ajungă la o poziţie comună pe acest subiect, săptămâna viitoare, la reuniunea de la Dublin, a indicat, în finalul reuniunii, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. UE a impus un embargou ce interzice trimiterea de arme în Siria, indiferent dacă acestea au ca destinaţie rebelii sau regimul lui Assad, embargo care este în vigoare până în mai, după care poate fi prelungit sau nu. Vineri, după summit, preşedintele Franţei, Francois Hollande, şi-a exprimat speranţa ca europenii să ia, în săptămânile următoare, o decizie privind ridicarea embargo-ului. Preşedintele Franţei a apreciat totodată că şefa Executivului german, Angela Merkel, nu este ostilă, în principiu, ridicării acestui embargou, dar doreşte să analizeze toate consecinţele. Pe de altă parte, preşedintele PE, Martin Schulz, a criticat Londra şi Parisul pentru relansarea dezbaterii privind ridicarea interdicţiei de a furniza arme opoziţiei siriene. La rândul său, ministrul austriac al Apărării, Gerhard Klug, a declarat vineri că livrarea de arme din UE către rebelii din Siria ar însemna şi mai multe arme în această regiune de criză şi a notat că nu există nicio garanţie unde vor ajunge aceste arme.