De-a lungul timpului, cercetătorii din cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa au desfăşurat numeroase săpături sistematice pe şantierele arheologice din judeţ, în urma cărora au fost descoperite numeroase artefacte din epoca romană. Printre descoperirile arheologice, o categorie specială este formată din obiecte şi vase din sticlă. Remarcabile din punctul de vedere al eleganţei formelor, al orginalităţii ornamentelor, vasele din sticlă oferă informaţii referitoare la viaţa din antichitate, mai ales despre producţia meşteşugărească şi ponderea acesteia în cadrul economiei. "Studiind vasele descoperite, în prezent expuse în sălile Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie, ne putem da seama de volumul important al cunoştinţelor tehnice din antichitate, de nivelul remarcabil la care ajunsese acest domeniu al fabricării sticlei", a declarat muzeograful Cecilia Paşca. Cele mai multe vase din sticlă aflate în patrimoniul instituţiei muzeale constănţene (aprox. 1.000) au fost descoperite în morminte, unde erau aşezate ca elemente de ofrandă, fiind protejate cu o grijă deosebită, acest fapt fiind dovedit de starea bună de conservare în care au fost descoperite. Un număr mai mic de astfel de obiecte a fost procurat prin achiziţii sau donaţii.

Vizitatorii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie vor observa că deosebite sînt paharele, lucrate prin tehnica suflării în tipare figurate. Dintre acestea se remarcă paharul din sticlă de culoare alb-cenuşie, străvezie, descoperit în anul 1966, la Neptun - Mangalia, care, pe întreaga sa dimensiune, este ornat cu muguri de lotus. Din aceeaşi categorie a paharelor suflate în tipare figurate face parte şi paharul lucrat din sticlă verde irizată, argintiu pe alocuri, care înfăţişează un cap de femeie, care a fost descoperit la Mangalia, în 1966. "Femeia înfăţişată pe pahar are trăsături orientale cu pomeţi proeminenţi, nas mic şi gros şi buze pline. Pieptănătura sa este îngrijită, cu bucle verticale pe mai multe niveluri, legate cu perle, iar la urechi poartă cercei", a explicat Cecilia Paşca. Ambele piese datează din perioada cuprinsă între secolele I - II d. Hr.