Pentru sute de mii de români, ultimii doi ani au însemnat pierderea locului de muncă, ca urmare a măsurilor de austeritate luate de guvernanţi. În ciuda declaraţiilor oficiale, premierul Emil Boc anunţând de nenumărate ori că numărul contractelor noi de muncă a crescut începând cu 1 mai, în realitate, problema şomerilor este departe de-a fi soluţionată. Într-adevăr, odată cu deschiderea sezonului estival şi a venirii vremii frumoase, mulţi şomeri au fost angajaţi, pe perioade determinate, în turism şi construcţii, angajări care se fac în fiecare an, în această perioadă. Din păcate, odată cu venirea toamnei, cei angajaţi pe durata sezonului vor redeveni şomeri. Înainte de începerea verii, guvernanţii se lăudau cu micşorarea numărului de şomeri aflaţi în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), fără să specifice, însă, faptul că majoritatea celor care nu mai „deţin” oficial titulatura de şomer nu şi-au găsit un loc de muncă, ei fiind scoşi din evidenţele Agenţiei ca urmare a pensionării, a decesului, intrării în concediu pentru creşterea copilului sau pur şi simplu pentru că nu au mai depus actele necesare. Pe lângă lipsa locurilor de muncă, faptul că românii nu îşi pot permite să îşi caute un job în altă localitate fără să-şi schimbe radical viaţa limitează posibilitatea de angajare. „În România nu există mobilitatea muncii. În primul rând, nu există posibilitatea materială şi, în al doilea rând, este vorba de mentalitate, românii fiind statornici”, a declarat vicepreşedintele Asociaţiei Europa pentru Dezvoltare Umană, Liviu Bulgărescu. Lăsând la o parte mentalitatea românilor, care se poate schimba dacă situaţia o cere, pentru un angajat din România este aproape imposibil (sunt mici excepţii) să îşi caute un loc de muncă în alt oraş.

ANGAJATORII, PE URMELE UNEI HIMERE. Dacă persoana respectivă are familie (majoritatea şomerilor nu sunt tineri absolvenţi, deşi şi aceştia sunt afectaţi de criza locurilor de muncă), are două posibilităţi: fie se mută împreună cu familia, fie se mută numai el, cu chirie, în respectivul oraş. Dacă a ales a doua variantă, înseamnă că, obligatoriu, salariul pe care îl primeşte trebuie să-i permită să se întreţină şi el şi să-şi poată întreţine şi familia, ceea ce, în România, reprezintă o situaţie utopică. O altă problemă cu care se confruntă şomerii români, în special cei trecuţi de prima tinereţe, o reprezintă reticenţa angajatorilor în a-i angaja. „Mi-am pierdut locul de muncă anul trecut, în urma restructurărilor făcute de angajator. Este foarte dificil să-şi găseşti un loc de muncă, mai ales la vârsta mea”, povesteşte constănţeanul Luca Ion, de 58 de ani. Cu alte cuvinte, în acest moment, în ţara noastră, tinerii nu-şi pot găsi de muncă pentru că nu dispun de experienţa solicitată de angajatori, iar şomerii cu vârste peste 45 de ani nu sunt angajaţi pentru că sunt consideraţi prea în vârstă. „Forţa de muncă căutată de angajatori, adică tineri cu experienţa unui angajat de peste 45 de ani, nu există”, a adăugat Luca Ion.

PROIECTE PENTRU ŞOMERI. Ieri, Asociaţia Europa pentru Dezvoltare Umană a lansat două proiecte destinate şomerilor: „Mediere proactivă în Sud-Est – drumul cel mai scurt din şomaj către un loc de muncă” şi „F1 pentru combaterea şomajului - eCompetenţe în Sud-Est”. Acestea se adresează tuturor categoriilor de şomeri de pe raza judeţului Constanţa. Proiectul „Mediere proactivă în Sud-Est – drumul cel mai scurt din şomaj către un loc de muncă”, se desfăşoară pe o perioadă de 22 de luni în regiunea de dezvoltare Sud Est, şi are drept obiectiv general îmbunătăţirea facilitării accesului la ocupare şi a integrării durabile pe o piaţă a muncii flexibilă şi inclusivă a şomerilor şi persoanelor în căutarea unui loc de muncă din regiunea Sud-Est prin participare proactivă la măsuri integrate pe piaţa muncii. „Noutatea pe care o aduce acest proiect constă în implicarea şomerilor în căutarea unui loc de muncă. Mai exact, nu ne vom ocupa numai noi de acest lucru, ci, împreună cu beneficiarii proiectului, vom căuta joburile potrivite pentru aceştia”, a declarat Liviu Bulgărescu. În cadrul celui de-al doilea proiect, beneficiarii vor urma cursuri în domeniul IT, în vederea îmbunătăţirii creşterii ratei de ocupare şi facilitarea integrării pe piaţa muncii prin creşterea competitivităţii resurselor umane. „Sunt proiecte extrem de importante din punctul de vedere al ţintei alese, în condiţiile în care este din ce în ce mai greu să te adaptezi la evoluţia pieţii muncii”, a declarat viceprimarul Constanţei, Decebal Făgădău.