Radioizotopi pentru uz medical produşi la Măgurele

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Laserul de la Măgurele Proiect salvator pentru medicina europeană

Radioizotopi pentru uz medical produşi la Măgurele

Eveniment 20 Februarie 2013 / 00:00 911 accesări

Laserul de la Măgurele - proiect strategic românesc beneficiind de o finanţare importantă de peste 200 milioane de euro – figurează ca temă de discuții între ministrul cercetării şi dezvoltării tehnologice, Mihnea Costoiu și comisarul european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn. Proiectul – denumit și “Extreme Light Infrastructure” este coordonat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei de la Măgurele. Acest efort științific românesc de amploare este cofinanţat de UE pe baza unui contract încheiat cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică. Laserul de la Măgurele este parte componentă a unui proiect de mare anvergură de cercetare ştiinţifică desfășurat de un consorţiu format din 13 state europene. Puternicul laser care va fi obținut la Măgurele va acţiona asupra electronilor şi ionilor dintr-un material, aceste particule urmând să fie accelerate cu viteze apropiate de cea a luminii. Proiectul utilizează nu doar instalaţii în România, dar și din Republica Cehă şi Ungaria. Cercetarea românescă în domeniul nuclear depășește însă potenţialul Cehiei sau Ungariei. În Cehia, se află în implementare proiectul numit “Beam Lines”, și se referă la aplicaţii ale fasciculelor secundare, în timp ce în Ungaria proiectul \"Attosecond Facility\" urmărește să obţină fascicule extrem de scurte. “Nu fac un secret că dialogul nostru permanent cu Cehia şi Ungaria, celelalte două state care beneficiază de această infrastructură este unul deschis, pornind şi de la faptul că România se află astăzi cu mult înaintea colegilor noştri, care nu au apucat să deruleze etapele atât de repede şi de bine ca şi România. Este un proiect ştiinţific care presupune tehnologie de cea mai înaltă performanţă şi unele cercetări care astăzi nu există, se lucrează efectiv la ele. Astăzi, sunt în evaluare ofertele constructorilor pentru partea de clădire, pentru că clădirea este una absolut specială şi are caracteristici deosebite în special în ceea ce priveşte zona de seismicitate, pentru nu trebuie să existe nici măcar un micron influenţă asupra dispozitivelor, urmând ca în perioada imediat următoare să se desfăşoare licitaţiile cu privire la echipamente”, a declarat ministrul Cercetării, Mihnea Costoiu. Proiectul este considerat strategic pentru că acoperă multiple nevoi de dezvoltare în UE. Mai întâi la nivel medical. În spațiul comunitar există o lipsă acută de radioizotopi pentru uz medical (Molibden-99 și Technetiu-99m). Lipsa se resimte și la nivel internațional. Cel mai cunoscut producător mondial de astfel de izotopi era reactorul National Research Universal din Canada, numai că acesta a fost pus în carantină pentru verificări și reparații din anul 2009. Noul generator de fascicule gamma de la Măgurele ar putea fi furnizor de astfel de radioizotopi. Potrivit responsabililor proiectului, spitalele din multe state europene nu își pot permite să acopere costurile pentru obținerea unor astfel de izotopi. În consecință, o bună administrarre a proiectului românesc va aduce avantaje în spațiul comunitar prin aceea că prețurile la un astfel de produs medical vor scădea semnificativ (preţul aparatelor care folosesc laser scade foarte rapid) și va deveni abordabil pentru multe unități medicale din Europa. “Proiectul este unul strategic pentru România, beneficiază în acest moment din fonduri de la bugetul de stat de circa 100 de milioane de euro, bani aprobaţi în acest moment şi de parlament, şi deci despre care putem vorbi oficial”, a precizat ministrul Costoiu la conferința de presă de la Bruxelles ținută după lucrările Consiliului Competitivitate al UE. Dacă proiectul românesc va fi unul de succes, în două-trei decenii laserul obținut la Măgurele va putea substituí activitatea extrem de costisitoare, și uneori nu lipsită de riscuri, a unui accelerator de particule uriaş, cum este cel de la Geneva.



12