Ambasadorii şi reprezentanţii militari ai statelor membre ale Uniunii Europene, precum şi cei ai României şi Bulgariei, au participat, ieri, la Bruxelles, la o reuniune extraordinară, pentru a discuta despre organizarea forţei de menţinere a păcii în sudul Libanului. Întîlnirea a avut loc în condiţiile în care oficialii ONU şi-au exprimat dezamăgirea că statele europene nu au reuşit să-şi ţină promisiunea de a trimite rapid un număr substanţial de militari, care să supravegheze resptectarea armistiţiului dintre Israel şi Hezbollah. Pînă în prezent, 12 ţări au promis un total de 6.000 de militari, faţă de 15.000, cît prevede rezoluţia ONU de încetare a focului.

Noile reguli de angajament pentru trupele ONU din Liban le permit militarilor să deschidă focul pentru a se apăra, să folosească forţa pentru a-i proteja pe civili şi să opună rezistenţă tentativelor armate de interferenţă în misiunile lor. Documentul de 21 de pagini se referă la mandatul stabilit de Consiliul de Securitate ONU în data de 11 august, elaborat de Franţa şi Statele Unite, care nu cere forţei ONU să se implice în dezarmarea pe scară largă a militanţilor Hezbollah din sudul Libanului. Regulile, transmise săptămîna trecută spre aprobare potenţialilor participanţi la forţa ONU, au fost acceptate în general, a declarat Vijay Nambiar, consilier special al secretarului general al Naţiunilor Unite, Kofi Annan.

Într-o încercare de a susţine armistiţiul fragil din Orientul Mijlociu, Naţiunile Unite vor ca pînă în data de 2 septembrie să poată trimite în Liban 3.500 de militari, urmînd ca, pînă în noiembrie, forţa internaţională să dispună de 15.000 de militari. Actuala forţă ONU din Liban - FINUL -, creată în 1978, avea dreptul de a se apăra dar mandatul său principal era unul de observare.

Amnesty International acuză Israelul de crime de război

Amnesty International a acuzat, miercuri, Israelul că a ucis intenţionat civili în cursul campaniei împotriva Hezbollah, desfăşurată în Liban şi a subliniat că statul evreu s-ar putea face vinovat de crime de război. Conform organizaţiei, nu numai că magazinele de alimente au fost distruse intenţionat în timpul bombardamentelor, dar şi convoaiele umanitare au fost, la rîndul lor, blocate, iar spitalele şi serviciile publice, precum alimentarea cu apă şi centralele producătoare de energie, au fost scoase din uz pentru a forţa populaţia să se refugieze.

Israelul a menţionat că nu a vizat civili şi că a avertizat persoanele necombatante să părăsească sudul Libanului. Statul evreu a mai acuzat Hezbollah că a lansat rachete din zonele civile. Amnesty a cerut Naţiunilor Unite să înfiinţeze de urgenţă o comisie independentă de anchetă pentru încălcarea legislaţiei umanitare internaţionale.

Un grup extremist revendică răpirea celor doi reporteri Fox News în Fîşia Gaza

O grupare islamistă din Fîşia Gaza a revendicat, miercuri, răpirea în urmă cu nouă zile a doi jurnalişti de la Fox News. "Eliberaţi prizonierii musulmani şi noi îi vom elibera pe cei doi captivi", solicită, într-un comunicat, Brigăzile Sfîntului Jihad, o organizaţie pînă acum necunoscută. Doi angajaţi ai postului de televiziune Fox News, corespondentul Steve Centanni, un american în vîrstă de 60 de ani şi cameramanul Olaf Wiig, de 36 de ani, din Noua Zeelandă, au fost răpiţi la 14 august, în oraşul Gaza, de militanţi islamişti purtînd cagule pe faţă.