Cercetătorii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie întreprind, în perioada estivală, o serie de săpături sistematice pe şantierele arheologice din Dobrogea, printre care Ulmetum, Capidava, Histria, Cheia şi Hîrşova. Arheologul constănţean Cătălin Dobrinescu, alături de doi studenţi din cadrul Facultăţii de Istorie -Teologie a Universităţii "Ovidius", Tănase Carabuz şi Ştefan Georgescu, efectuează, pînă pe data de 26 iulie, cercetări tradiţionale la Capidava, în punctul de cercetare cunoscut sub numele de "La Bursuci". Potrivit arheologului Cătălin Dobrinescu, săpăturile sînt realizate extra-muros, în afara zidurilor cetăţii Capidava, într-o aşezare din prima epocă a fierului, care are o vechime de aprox. 3.000 de ani. "De-a lungul timpului, am descoperit aici un cuptor, un mormînt, fragmente ceramice. De asemenea, cercetătorii au putut realiza analize arheozoologice şi antropologice. În acest an, sper să scot la suprafaţă un complex de locuire din prima epocă a fierului, care îmi va aduce noi informaţii despre viaţa economică, socială şi religioasă a zonei", a explicat Cătălin Dobrinescu. Tot pe şantierele arheologice de la Capidava se află şi Zaharia Covacef, cercetător în cadrul muzeului constănţean, care sapă intra-muros, în incinta cetăţii.

Primele cercetări sistematice de la Capidava au fost iniţiate în anul 1923, de cunoscutul arheolog Grigore Florescu, elev al regretatului cercetător Vasile Pârvan. Arheologii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie au reluat săpăturile de la Capidava, întrerupte în perioada celui de al doilea Război Mondial, în anii '50, activitatea fiind continuată, în prezent, de cercetătorii Zaharia Covacef, Cătălin Dobrinescu şi Valentina Voinea.