Muzeul de Istorie Naţionalã şi Arheologie Constanţa deţine un vast şi impresionant patrimoniu cultural, în sãlile instituţiei muzeale fiind expuse numeroase piese din epoca anticã şi romanã a cetãţii Tomis. Încã din vremuri îndepãrtate, oamenii şi-au manifestat credinţa în zei, eroi şi, mai tîrziu, a apãrut monoteismul. Un celebru erou al antichitãţii, atestat şi în cetatea tomitanã, a fost Hercule, cãruia i-au fost realizate sulpturi, peste 30 de astfel de reprezentãri, fiind descoperite şi numeroase inscripţii epigrafice. “Pe la mijlocul secolului I d.H., soldaţii legiunii romane aduc, la Tomis, cultul lui Hercules Invictus sau Victor, care se suprapunea substratului concepţiei greceşti a eroului-divinitate”, a explicat muzeograful Cecilia Paşca.

În ceea ce priveşte perioada cuprinsã între secolele II-III d.H., cultul rãspîndit este cel Hercules Romanus, eroul fiind ilustrat nud, în picioare, vãzut din faţã, cu barbã şi pãr ondulat, purtînd douã dintre atributele sale caracteristice: pielea leului din Nemeea, mãciuca şi merele de aur, pe care le ţine în braţul stîng. Specific Dobrogei romane este tipul iconografic caracterizat prin fuziunea dintre elementele plastice greceşti, romane şi orientale, ultimele fiind marcate de modul în este redat pãrul şi barba. O altã categorie iconograficã cuprinde monumentele care surprind muncile eroului, basoreliefurile sau grupurile statuare aparţinînd acestei categorii se eşaloneazã, din punct de vedere cronologic, din secolul al II-lea d.H, pînã în secolul al IV.lea d.H. “Adorarea de care s-a bucurat Hercule în secolele II-III d. H. s-a manifestat şi prin dedicaţii epigrafice, care i-au fost fãcute fie numai lui, ori în asociere cu alte divinitãţi şi unde este invocat, uneori, cu epitetul , alteori cu cel de ”, a concluzionat Cecilia Paşca. De studiul sculpturilor cu reprezentarea lui Hercule s-a ocupat cercetãtorul principal Zaharia Covacef.