Procurorii DIICOT, împreună cu poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti, au efectuat, joi, 40 de percheziţii domiciliare în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Vâlcea, Braşov, Constanţa şi Sălaj, într-un dosar furt de criptomonede în valoare de milioane de euro.

În urma celor 40 de percheziții efectuate la data de 7 martie 2024, de polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București și ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, au fost descoperiți și ridicați 859.500 de lei, ⁠661.430 de euro, ⁠3.011 dolari americani, ⁠50.000 de coroane daneze și ⁠10.000 de franci elvețieni.

De asemenea, au fost descoperite și ridicate 92 de telefoane mobile, ⁠24 de laptopuri, ⁠6 tablete, ⁠9 dispozitive ledger, ⁠6 HDD, 5 SSD, 33 de memorystick, ⁠12 ceasuri de lux, ⁠43 de carduri bancare, 1 pistol, ⁠14 bile de substanță albă pulverulentă, un grinder și substanță vegetală cu miros înțepător, 90 de bancnote de 500 de euro având aceeași serie, susceptibile a fi false, ⁠o casă de marcat, ⁠bijuterii și înscrisuri.

Totodată, au fost indisponibilizate fonduri în criptomonedă, echivalentul a 700.000 de dolari americani și instituită măsura sechestrului asigurător asupra mai multor autoturisme, dintre care 3 din categoria de lux.

Materialul probator administrat în cauză a relevat faptul că, la începutul anului 2019, persoanele cercetate ar fi constituit un grup organizat, în scopul săvârșirii infracțiunilor de spălare a banilor proveniți cu precădere din infracțiuni informatice, grup la care ar fi aderat peste 20 de membri.

Astfel, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, aceștia ar fi primit și transferat monede virtuale, în valoare de aproximativ 29 de milioane BUSD, 4,6 milioane BUSD și 1,3 milioane BUSD, prin intermediul conturilor deținute de ei sau alte persoane pe platformele pentru tranzacționare de criptomonedă, cunoscând că banii provin din infracțiuni, scopul fiind ascunderea sau disimularea originii ilicite, în schimbul încasării unor sume cu titlul de comision.

Din probele administrate a mai rezultat că, în anul 2021, unul dintre cei în cauză, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, l-ar fi determinat și sprijinit pe un alt membru al grupului infracțional, să acceseze fără drept portofelul electronic atașat unui cont de criptomonedă aparținând unei persoane vătămate și, sub pretextul încheierii unei tranzacții financiare, ar fi indus victima în eroare, determinând-o să transfere peste 400 de unități ale unei monede virtuale, echivalentul a peste 580.000 de euro, într-un portofel electronic la care obținuse anterior accesul, în mod ilegal, de unde și le-ar fi însușit.

Ulterior, aceleași două persoane cercetate, sub pretextul achiziționării de criptomonede, ar fi determinat o altă persoană vătămată să transfere unități de monedă virtuală, cauzându-i astfel o pagubă de aproximativ 73.000 de USD.

În anul 2023, o altă persoană, folosind același mod de operare, precum și programe informatice (clona unei aplicații bancare) sau înscrisuri false, ar fi indus în eroare două persoane vătămate (una cetățean străin), determinându-le să transfere în portofele electronice aflate sub controlul său, unități de criptomonedă, producându-le prejudicii de aproximativ 190.000 de USD și respectiv 6.000.000 de USD.

Cu privire la o altă persoană, cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj în formă continuată, s-a reținut că, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin amenințare și lipsire de libertate, ar fi constrâns o victimă să întocmească un înscris sub semnătură privată, în scopul de a dobândi în mod injust un drept de garanție reală asupra unui imobil și recunoașterea unei datorii fictive de 350.000 de lei, pentru a o determina să-i remită această sumă.

Totodată, acesta, cunoscând provenința ilicită a unor sume în criptomonedă, în echivalentul a aproximativ 42.000 de dolari SUA, le-ar fi tranzacționat prin intermediul portofelului electronic deținut.

La datele de 7 și 8 martie 2024, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus reținerea a 9 persoane cercetate și măsura controlului judiciar, față de alte 5, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, spălare a banilor, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, înșelăciune, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, alterarea integrității datelor informatice, acces ilegal la un sistem informatic, instigare la acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, instigare la transfer neautorizat de date informatice, uz de fals, șantaj în formă continuată și lipsire de libertate în mod ilegal.

La data de 8 martie 2024, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a dispus arestarea preventivă a trei dintre persoanele reținute, măsura controlului judiciar, față de alte cinci persoane și continuarea cercetărilor față de o altă persoană în stare de libertate.

Împotriva încheierii, cu referire la ultimele două dispoziții ale instanței, procurorii D.I.I.C.O.T.- Structura Centrală au formulat contestație.

Suportul de specialitate a fost asigurat de Direcția Operațiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și Biroul Tehnic și de Criminalistică al D.I.I.C.O.T.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul luptătorilor Serviciului pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale din Poliția Română, polițiștii Serviciului Criminalistic și ai Serviciului Poliției Canine din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, ai brigăzilor de combatere a criminalității organizate Cluj-Napoca, Brașov, Alba-Iulia, Pitești și Constanța, precum și al jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei Române.

În cadrul operațiunii, au participat și specialiști ai EUROPOL.