ITALIA

„Costa Concordia“ va fi dezasamblată la Genova

Pachebotul „Costa Concordia“, eşuat de aproape doi ani şi jumătate în apropiere de insula Giglio, din regiunea Toscana, va fi dezasamblat la Genova şi nu în portul Piombino, a anunţat premierul Matteo Renzi. Consiliul italian de Miniştri a aprobat proiectul în vederea transferării şi dezasamblării pachebotului, prezentat în urmă cu câteva zile de compania Costa Crociere. Nava va fi dezasamblată în Italia, la termenul stabilit, a afirmat premierul Renzi, la finalul Consiliului de Miniştri. Dezasamblarea navei, care a naufragiat la 13 ianuarie 2012, provocând moartea a 32 de persoane, s-a aflat în centrul unei dispute între regiunile Liguria (Genova) şi Toscana. Disputa a avut loc în condiţiile în care este vorba despre un contract de 100 de milioane de euro şi de sute de locuri de muncă. Costa Crociere, compania italiană proprietară a pachebotului, a prezentat recent un proiect detaliat referitor la evacuarea pachebotului în cursul lunii iulie, remorcarea pe distanţa de 280 de kilometri şi, în final, dezasamblarea la Genova. Compania Costa Crociere a motivat că portul Piombino, aflat mai aproape de insula toscană Giglio decât Genova, nu va fi pregătit tehnic până în luna septembrie pentru primirea pachebotului „Costa Concordia“, în vederea procedurilor de dezasamblare.

ISRAEL

Deznodământ tragic

Cei trei adolescenţi israelieni dispăruţi în Cisiordania din 12 iunie au fost găsiţi morţi, luni seară. Guvernul israelian a promis, luni, distrugerea mişcării Hamas, căreia îi atribuie asasinarea celor trei tineri. La rândul său, mişcarea Hamas a avertizat Israelul că orice escaladare sau război va deschide pentru el porţile infernului şi a ameninţat cu represalii. Armata israeliană a demolat, luni seara, casele a doi principali suspecţi în cazul răpirii celor trei adolescenţi israelieni găsiţi morţi la Hebron, în sudul Cisiordaniei ocupate. Casele lui Marwane Qawasmeh şi Amer Abu Eisheh, membri ai Hamas la Hebron, au fost demolate cu explozibili. Organizaţii pentru apărarea drepturilor omului au protestat faţă de revenirea Israelului la practica de demolare a locuinţelor celor care au comis atentate, utilizată prima dată după 2005. Ulterior, o sursă din domeniul securităţii a anunţat că armata israeliană a ucis, ieri dimineaţă, un tânăr palestinian, în cursul unui raid desfăşurat împotriva unei tabere de refugiaţi din nordul Cisiordaniei. Potrivit sursei citate, tânărul avea 18 ani, iar incidentul nu este, aparent, legat de operaţiunile armatei în sudul Cisiordaniei.

GERMANIA

Pensionari la 63 de ani

Controversata reformă a pensiilor, care va permite pensionarea la 63 de ani pentru cei care au cotizat 45 de ani la sistemul de asigurări obligatorii, a intrat ieri în vigoare în Germania, odată cu majorarea pensiilor pentru mame şi creşterea nivelului anual al prestaţiilor. Începând de la 1 iulie, aceste acte normative devin efective, după o lungă dezbatere, în marea coaliţie a cancelarului Angela Merkel, pe marginea acestei forme de pensionare anticipată, de care vor putea beneficia cei născuţi între 1952 şi 1963. Criticile blocului conservator semnalau că măsura intră în contradicţie cu amânarea pensionării la 67 de ani, aprobată de prima mare coaliţie a lui Merkel, din perioada 2005 - 2009, şi care îşi menţine ritmul progresiv de aplicare pentru viitorii pensionari. Unii experţi consideră că măsura este incorectă faţă de generaţiile viitoare, aduce prejudicii economiei germane şi reprezintă un exemplu prost pentru partenerii din UE, pe care Berlinul i-a presat să crească vârsta de pensionare, ca parte a măsurilor necesare în contextul crizei. Pentru aplicarea pachetului de reforme se prevede un cost adiţional de până la 11 miliarde euro anual, până în 2030, ce va fi finanţat din rezervele asigurărilor obligatorii de pensii. În paralel cu aceste reforme, vor fi majorate, tot de la 1 iulie, pensiile pentru 20,5 milioane de pensionari din Germania, cu 2,5% pentru cei din estul ţării şi cu 1,6 % pentru cei din vest. La circa 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului, în noiembrie 1989, şi de la reunificarea ţării, în octombrie 1990, pensiile din est au ajuns la un nivel de 92,2% din cele din vest.

FRANŢA

Interdicţie legitimă

Decizia de interzicere a vălului integral în Franța este legitimă, a decis, ieri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care a respins astfel sesizarea unei femei franceze, adeptă a portului de niqab şi burqa. CEDO a subliniat că ”menţinerea condiţiilor trăitului împreună este un obiectiv legitim al autorităţilor franceze, care dispun în acest sens de o amplă marjă de apreciere, şi, prin urmare, legea votată la sfârşitul lui 2010 în Franţa nu este contrară Convenţiei Europene a Drepturilor Omului”. Tânăra femeie, care nu şi-a divulgat numele, a sesizat CEDO în legătură cu această lege, care stipulează că nimeni nu poate, în spaţiul public, să poarte o ţinută menită a-i ascunde privirea, sub ameninţarea unei amenzi de 150 de euro. Cabinetul de avocaţi din Birmingham, Marea Britanie, care a apărat interesele femeii a invocat nu mai puţin de şase articole ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului în acest caz (interzicerea tratamentelor inumane sau degradante, dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, libertatea de gândire, de conştiinţă şi religioasă, libertatea de exprimare şi interzicerea discriminării). Guvernul francez a cerut respingerea acestei solicitări. Reprezentanţii săi au subliniat că legea franceză nu vizează în mod specific portul vălului integral, ci ascunderea feţei prin orice mijloc în spaţiul public, inclusiv printr-o cagulă sau o cască de motociclist.

CIPRU

Nouă tranşă de împrumut

Consiliul de Administraţie al FMI a confirmat luni că Cipru îndeplineşte condiţiile din programul de asistenţă, ceea ce permite eliberarea imediată a unei noi tranşe de 84 de milioane de euro. Planul de salvare a Ciprului, care prevede împrumuturi totale de zece miliarde de euro de la FMI şi UE, pentru o perioadă de trei ani, este destinat să stabilizeze sistemul financiar cipriot şi, de asemenea, să ajute la relansarea economiei cipriote. Într-un comunicat de presă, board-ul FMI precizează că a modificat unul dintre criteriile de performanţă fiscală pe care Cipru trebuia să le îndeplinească până la finele lunii iunie, dar nu a făcut alte precizări. La finele lunii martie 2013, Cipru a devenit a cincea ţară dintre cele 17 state ale zonei euro care beneficiază de asistenţă financiară internaţională, după Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania. În schimbul unui plan de măsuri economice (creşteri de impozite, privatizări etc.) şi al restructurării drastice a sectorului financiar, Cipru va beneficia de împrumuturi în valoare de 10 miliarde de euro.