Telegrafic

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Telegrafic

Externe 13 Aprilie 2011 / 00:00 581 accesări

ITALIA

Deţinutul român continuă greva foamei

Cetăţeanul român Florin Istrati, care se află în penitenciarul Bollate din Milano, după ce a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru viol şi proxenetism, continuă greva foamei dar a acceptat consumul de lichide, a precizat, ieri, Ministerul de Externe. Potrivit MAE, reprezentanţii Consulatului General al României la Milano s-au deplasat la penitenciarul Bollate, vineri, duminică şi ieri, pentru a verifica starea de sănătate a lui Istrati Florin. Cu ocazia fiecărei vizite, deţinutului i s-a reamintit că greva foamei nu va produce niciun rezultat în ceea ce priveşte situaţia lui judiciară, insistându-se şi pe varianta alternativă de a se transfera în Romania, în cazul respingerii cererii de repunere pe rol a dosarului. De asemenea, deţinutului i s-a garantat implicarea Consulatului General pentru urgentarea cererii de transfer în România, deţinutul refuzând categoric însă, orice sprijin consular. Potrivit MAE, în acest sens, deţinutul a dat o declaraţie pe proprie răspundere prin care arată că va continua greva foamei până când va fi pus în libertate. În declaraţia sa, acesta precizează că este conştient că reprezentanţii Consulatului General de la Milano nu pot influenţa justiţia italiană şi punerea sa în libertate. Cetăţeanul român a fost arestat în Italia, la 20 martie 2010, pentru infracţiunea de trafic de persoane, proxenetism şi viol. Prin sentinţa definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel din Milano, din anul 2007, el fusese condamnat, alături de alţi cinci cetăţeni români, la cinci ani de închisoare. Florin Istrati, în vârstă de 44 de ani, originar din judeţul Galaţi, a intrat în greva foamei la 16 februarie 2011, în semn de protest pentru sentinţa pe care el o consideră nedreaptă.

AFGANISTAN

Militari americani ucişi de o dronă a SUA

Doi militari americani au fost ucişi în raidul unei drone a SUA în sudul Afganistanului, au anunţat oficiali americani. Incidentul este anchetat. Dacă va fi confirmat, acesta ar deveni unul dintre cele foarte puţine incidente de acest gen. Raidul a avut loc în provincia Helmand. Dronele americane vizează frecvent militanţii din Afganistan şi Pakistan, dar criticii spun că sute de civili au fost ucişi în astfel de lovituri, în ultimii ani. Cei doi militari americani făceau parte dintr-o unitate trimisă să ajute puşcaşii marini atacaţi de insurgenţi lângă oraşul Sangin. Pentagonul încă nu a comentat.

Biroul din Kabul al trimisului special al UE în Afganistan a fost vizat, ieri, de focuri de armă. Trimisul special al UE este fostul ministru lituanian de Externe, Vygaudas Usackas. Gloanţele au reuşit să treacă de geamul antiglonţ. Trimisul special a spus că nimeni nu a fost rănit iar atacul este investigat. La 1 aprilie a avut loc un atac asupra biroului ONU din Mazar-i-Sharif. Printre persoanele ucise figurează românul Filaret Moţco, în vârstă de 43 de ani. Cel puţin 14 persoane şi-au pierdut viaţa în atacul din 1 aprilie asupra centrului ONU de la Mazar-i-Sharif, cel mai grav atac comis vreodată asupra personalului ONU din Afganistan.

SUA

Coliziune pe aeroportul din New York

Două avioane s-au acroşat pe o pistă a aeroportului John F. Kennedy din New York, în noaptea de luni spre marţi. Oficiali din Agenţia Federală de Aviaţie au declarat că una dintre aripile unui avion Airbus A380 al Air France a acroşat coada unui avion de dimensiuni mai mici, la ora locală 20.00. Avionul Air France se pregătea să decoleze, în timp ce o cursă Comair abia aterizase de la Boston. Nimeni nu a fost rănit în incident.

BELARUS

Suspecţi arestaţi

Autorităţile belaruse au reţinut, ieri, mai mulţi suspecţi în legătură cu atentatul produs luni, la Minsk, soldat cu moartea a 12 persoane şi rănirea a peste 200. Poliţia anunţase anterior că ar căuta patru bărbaţi care s-ar afla în spatele atacului vizând staţia de metrou Oktiabrskaia. Experţi ruşi analizează scena atacului, alături de colegii lor din Belarus. Există informaţii contradictorii în legătură cu materialele folosite la fabricarea bombei. Unii oficiali belaruşi au sugerat că este posibil să fi conţinut trotil, iar alţii au spus că este vorba despre praf de puşcă. Dispozitivul ar fi conţinut şi bucăţi metalice şi cuie şi a fost detonat când peste 300 de persoane se aflau în staţia de metrou. Poliţia de frontieră a anunţat că acordă atenţie deosebită persoanelor care încearcă să părăsească ţara şi să intre în UE. Viceprocurorul Andrei Şved le-a cerut locuitorilor din Minsk să transmită poliţiei toate fotografiile şi imaginile din staţia Oktiabrskaia înainte de atac. Liderul opoziţiei, Aleksandr Milinkevici, a spus că criticii lui Lukaşenko nu ar recurge niciodată la acte de terorism. El a sugerat că autorii atacului vor să crească tensiunile în ţară şi să ofere regimului un pretext pentru a creşte presiunile asupra opoziţiei. Astăzi este zi de doliu naţional, drapelele vor fi coborâte în bernă, programele de divertisment vor fi anulate iar cinematografele vor fi închise.

UCRAINA

Inginer palestinian răpit

Agenţii serviciilor ucrainene de informaţii au răpit un inginer palestinian care cerea azil politic şi l-au predat Israelului, relatează “Ukrainska Pravda”. Una dintre persoanele implicate în detenţia lui Dirar Abu Sisi din Fâşia Gaza s-a identificat în faţa unui martor drept agent al SBU. Dacă declaraţia martorului este adevărată, contrazice direct declaraţiile oficiale ucrainene, potrivit cărora Kievul nu a avut nicio legătură cu răpirea lui Abu Sisi. Ofiţerii din forţele de securitate l-ar fi reţinut în luna februarie pe palestinian, tehnician important la o centrală electrică din Fâşia Gaza, într-un tren care circula din oraşul ucrainean Harkiv până la Kiev. “Ukrainska Pravda” scrie că un cetăţean ucrainean, Andri Makarenko, se afla în acelaşi compartiment cu Abu Sisi şi a fost martor la arestare. Makarenko a confirmat că un bărbat aflat în tren i-a arătat o legitimitaţie de agent SBU, la scurt timp după ce alte două persoane l-au scos pe Abu Sisi din compartimentul de dormit. Ei vorbeau rusă şi i-au permis lui Abu Sisi să îşi pună pantofii, dar nu şi şosetele, a precizat Makarenko. Conductorul trenului se afla în apropiere dar nu a intervenit. Ulterior, Abu Sisi a fost transportat în secret în Israel, unde este acuzat în prezent că a administrat un program de construcţie de rachete pentru Hamas. Procurorii israelieni susţin că palestinianul a fost pregătit în acest domeniu în Ucraina. Autorităţile ucrainene, inclusiv SBU, au negat în repetate rânduri că ofiţerii lor ar fi fost implicaţi în răpire.

RUSIA

Ordin de la preşedinte

Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, i-a ordonat vicepremierului Igor Secin să se retragă din consiliul de conducere al Rosneft, cea mai mare companie petrolieră rusă. Secin, care va rămâne în funcţia de vicepremier, este văzut ca un aliat al premierului Vladimir Putin, iar analiştii consideră decizia drept parte a unei lupte pentru putere între Medvedev şi Putin, potrivit “Kommersant”. Medvedev a ordonat ca toţi oficialii guvernamentali de rang înalt să se retragă din consiliile de conducere ale companiilor, ca măsură anticorupţie. Secin a fost preşedinte al consiliului de supervizare al Rosneft. Noul preşedinte va fi ales de companie la 10 iunie.

SIRIA

Ciocniri violente

Zeci de persoane au fost rănite în ciocniri cu forţele de ordine, în portul sirian Baniyas, unde 13 persoane au fost ucise sâmbătă. Suburbia oraşului a fost înconjurată de tancuri, ieri şi se auzeau focuri de armă. Grupurile pentru drepturile omului au spus că sute de persoane au fost arestate, printre care studenţi care au participat la un protest la Universitatea din Damasc, luni. Circa 200 de persoane au murit în săptămânile de proteste din Siria. Luni, pentru prima dată, circa 500 de studenţi au protestat la Universitatea din Damasc, cerând o mai mare libertate politică. Un activist a spus că a primit un SMS, potrivit căruia forţele de securitate au ucis un student. Numeroşi studenţi au fost bătuţi şi până la 20 arestaţi. În Baniyas, 22 de persoane au fost arestate luni, când aveau loc funeraliile pentru persoanele ucise de forţele de ordine la sfârşitul săptămânii trecute. Ieri, Human Right Watch a acuzat forţele siriene că au împiedicat accesul medicilor la protestatarii răniţi, săptămâna trecută.

COASTA DE FILDEŞ

Bilanţ tragic

Cel puţin 536 de persoane au fost ucise în conflictul din Coasta de Fildeş, numai în luna aprilie, a anunţat, ieri, purtătoarea de cuvânt a Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Ravina Shamdasini. Însă Crucea Roşie spune că bilanţul total este mai mare. Majoritatea deceselor s-au înregistrat în Duekoue şi există informaţii despre sute de persoane masacrate acolo de forţele lui Alassane Ouattara. Ouattara, recunoscut internaţional ca învingător în alegerile prezidenţiale, spune că rivalul său, Laurent Gbagbo, va fi adus în faţa justiţiei, după ce a fost arestat luni. Shamdisini se teme însă de cum va fi tratat Gbagbo. ONU a numit un comitet din trei persoane care va ancheta situaţia din Coasta de Fildeş.

IRAN

Alte centrifuge

Iranul a anunţat că este pregătit să instaleze centrifuge la un nou centru de îmbogăţire a uraniului situat în apropiere de Teheran, relatează presa locală de ieri. Şeful Organizaţiei pentru Energie Atomică, Fereydoun Abbasi, a declarat că centrifugele sunt construite şi vor fi instalate la centrul Fordo. Abbasi a precizat că Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) va fi informată înainte de instalare. Fordo se află la 160 de kilometri sud de Teheran şi ar urma să găzduiască al doilea centru de îmbogăţire a uraniului, după Natanz, situat în centrul ţării. Centrul a fost inspectat pentru prima dată de AIEA în octombrie 2009, iar oficiali iranieni au declarat că acesta va deveni operaţional în vară şi va adăposti cel puţin 3.000 de centrifuge. Iranul are numeroase proiecte şi planuri pentru extinderea activităţii nucleare, inclusiv patru reactoare de cercetare noi, ce ar urma să fie construite în următorii ani. Programul său atomic este privit cu suspiciune de comunitatea internaţională, care acuză Teheranul că încearcă să obţină arme nucleare. Iranul a negat acuzaţiile şi spune că vrea numai să producă energie.



12