Turismul cultural, în plan secundar în opţiunile vizitatorilor

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Turismul cultural, în plan secundar în opţiunile vizitatorilor

Justiție 30 Mai 2006 / 00:00 2397 accesări

Cu toate că turismul cultural poate reprezenta oricînd o alternativă demnă de luat în calcul pentru turiştii care aleg să îşi petreacă vacanţa pe litoralul românesc, acesta se află, din păcate, undeva pe plan secundar în opţiunile vizitatorilor. Principala problemă a turismului cultural, susţin tour-operatorii, este lipsa cererii, adică a persoanelor dornice să descopere vestigiile istorice şi edificiile religioase de pe teritoriul judeţului. “Agenţiile de turism nu concep pachete pentru turismul cultural din judeţ, pentru că nu există cerere. Singurii care sînt interesaţi de acest tip de turism sînt străinii care vin în Portul Constanţa cu vapoare de croazieră, şi care merg în excursii de o zi, pentru a vizita vestigiile istorice şi mănăstirile din judeţ. Adevărul este că turiştii care merg, de exemplu, la Histria, nu au nici măcar un restaurant în care să servească masa. Noi abia reuşim să aducem turiştii pe litoral şi să umplem hotelurile de aici...“, a declarat preşedintele Patronatului Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) Regiunea de Sud-Est, Corina Martin. Cert este că turiştii asociază, în general, judeţul nostru, cu turismul pentru litoral, şi foarte puţini iau în calcul varianta turismului cultural atunci cînd aleg Constanţa ca destinaţie pentru vacanţă. “Direcţia de Turism, Comerţ şi Servicii Publice din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa (CJC) a distribuit materiale informative în toate zonele ţării şi a propus agenţiilor de turism mai multe trasee în judeţ, dar nu putem să le obligăm să comercializeze pachete pentru turismul cultural. În plus, noi am început reabilitarea Cetăţii Histria, unde numărul turiştilor a început deja să crească, şi avem în plan reabilitarea monumentului de la Adamclisi. Deşi bugetul CJC este limitat, noi am reuşit să ne facem treaba. Dacă litoralul a ajuns în stadiul în care este acum, ce rost are să ne întrebăm de ce nu există cerere pentru turismul cultural? Nu există o strategie la nivel naţional în acest sens“, a declarat directorul Direcţiei de Turism, Comerţ şi Servicii Publice, Aurelian Arghir.

Printre vestigiile instorice care pot fi vizitate în judeţul Constanţa amintim: Cetatea Histria, aflată la 62 km de Constanţa, cea mai veche aşezare grecească de pe teritoriul României, Monumentul “Trophaeum Traiani“ de la Adamclisi, aflat la 64 km de Constanţa, edificiu unic în provinciile române, ca dimensiuni şi bogăţie decorativă, Edificiul roman cu Mozaic din Constanţa, un monument unic în aceasta parte a Europei, Cetatea Callatis-Mangalia, o colonie întemeiata de dorienii veniti din Heracleea Pontica şi care devine un înfloritor oraş, Cetatea Sucidava-Dunăreni, aşezare geto-dacică şi mai apoi castru roman fortificat, Cetatea Capidava, Cetatea Axiopolis-Cernavodă, Farul genovez-Constanţa, construit în intervalul 1858-1860. La toate acestea se adaugă edificii religioase: Moscheea Constanţa, construită în 1910, în stil maur, Biserica elenă Metamorfosis-Constanţa, Moscheea Esmahan Sultan Mangalia, Mănăstirea Dervent, monument istoric şi izvor cu puteri tămăduitoare, complexul monastic-Basarabi, Peştera Sf. Andrei.

Un alt capitol la care judeţul Constanţa nu stă prea bine este cel al agroturismului, singura zonă recunoscută pentru practicarea acestui tip de turism fiind, conform celor declarate de preşedintele ANAT, localitatea Vama Veche. “În zona Ostrov ar putea să se dezvolte agroturismul, aici existînd deja două unităţi de cazare. Investitorii ar putea să intuiască potenţialul zonei şi să investească în restaurante şi în pensiuni“, a mai declarat Aurelian Arghir.



12
Pagina a fost generata in 0.1918 secunde