Liderii europeni s-au reunit ieri la Bruxelles, pentru un summit extraordinar consacrat mijloacelor de a ajuta Ucraina să răspundă agresiunii ruse în Crimeea. Angela Merkel, François Hollande, David Cameron şi alţi 25 de lideri ai UE au dezbătut situaţia din Ucraina şi reacţia UE. ”Trebuie să existe o suveranitate şi o integritate totală a Ucrainei, care nu trebuie împărţită în bucăţi. În acelaşi timp, Ucraina trebuie să aibă relaţii bune cu Rusia, deoarece Rusia nu este inamicul nostru. Trebuie să avem o politică de schimb de opinii cu Rusia, dar vorbind sincer, pentru că nu este acceptabil, de exemplu, ca grupuri ruse să intervină în Crimeea. Crimeea face parte din Ucraina”, a declarat premierul francez, Jean-Marc Ayrault. UE a adoptat o serie de sancţiuni politice împotriva Rusiei, suspendând negocierile pe tema acordului privind vizele şi ameninţând cu măsuri economice dacă situaţia din Ucraina nu se va îmbunătăţi. Potrivit preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, şefii de stat şi de guvern au adoptat o strategie etapizată de sancţionare a Rusiei, pentru constrângerea Moscovei să iniţieze negocieri privind soluţionarea crizei din Ucraina. UE intenţionează să semneze Acordul de Asociere cu Ucraina înaintea alegerilor programate pe 25 mai, a mai anunţat Herman Van Rompuy.

REFERENDUM SCANDALOS Parlamentul local din Crimeea i-a cerut, ieri, lui Vladimir Putin alipirea la Rusia şi organizarea unui referendum la 16 martie, pentru a valida această alipire. Localnicii vor avea de ales între o alipire la Rusia sau o autonomie net consolidată, a precizat deputatul Grigori Ioffe. Regiunea ucraineană Crimeea ar putea adopta rubla rusească drept monedă şi ar putea naţionaliza proprietăţi deţinute de statul ucrainean, ca parte a unui plan de a se alătura Federaţiei Ruse, a declarat vicepremierul Crimeei, Rustam Temurgaliev.

Kremlinul a confirmat imediat că Putin a fost informat de cererea Parlamentului din Crimeea. Anterior, Parlamentul local a fost ocupat de persoane înarmate pro-ruse şi, în condiţiile evoluţiilor contestate de Kremlin, l-a numit în funcţia de premier pe Serghei Aksionov. Parchetul General ucrainean a anunţat, miercuri, deschiderea unei anchete penale împotriva premierului Serghei Aksionov, precum şi împotriva preşedintelui Parlamentului local, Volodimir Konstantinov, pentru ameninţare la adresa integrităţii Ucrainei. Cei doi riscă o pedeapsă de până la zece ani de închisoare.

Administraţia interimară de la Kiev a lansat procedura pentru dizolvarea Parlamentului regional din Crimeea. ”Referendumul propus ar fi o farsă, o crimă împotriva Ucrainei comisă de militari ruşi”, a spus liderul de la Kiev, Oleksandr Turcinov. ”Organizarea unui referendum în Crimeea privind alipirea peninsulei la Rusia fără consultări cu Kievul va constitui o încălcare a dreptului internaţional”, au avertizat SUA şi UE, deopotrivă.

REUNIUNE ONU Consiliul de Securitate ONU s-a reunit, ieri după-amiază, pentru a patra oară într-o săptămână, pentru consultări pe tema crizei ucrainene. Ultima reuniune a avut loc luni şi s-a încheiat fără progrese. Rusia a fost criticată de partenerii săi, însă nu şi-a schimbat poziţia. Consiliul nu a publicat nicio declaraţie după reuniune. Rusia, membră permanentă a Consiliului, dispune de drept de veto şi poate bloca toate luările de poziţie ale Consiliului de Securitate.

OBSERVATORI OSCE BLOCAŢI Cei aproximativ 40 de observatori OSCE care au venit în Ucraina la solicitarea noii puteri au fost împiedicaţi să pătrundă pe teritoriul Crimeei de persoane înarmate, a declarat o sursă diplomatică occidentală. Observatorii, militari neînarmaţi provenind din 21 de state OSCE, răspundeau unei cereri formulate de Ucraina, iar misiunea lor în Crimeea este prevăzută până la 12 martie. Ei intervin în cadrul Documentului de la Viena, adoptat în 1990 şi revizuit ultima dată în 2011.

AVERI BLOCATE UE a blocat, ieri, averile a 18 persoane acuzate de deturnări de fonduri publice, pentru a încerca recuperarea fondurilor respective. Pe această listă, pe lângă preşedintele demis Viktor Ianukovici se mai află fostul premier ucrainean Mikola Azarov, care a demisionat la 28 februarie, precum şi foştii miniştri de Interne, Vitali Zaharcenko, ai Justiţiei şi Sănătăţii. De asemenea, sunt vizaţi fostul procuror general al Ucrainei, fostul şef al serviciilor de securitate, omul de afaceri Serghei Kurcenko şi consilieri apropiaţi ai lui Ianukovici. Cei doi copii ai preşedintelui demis au fost şi ei trecuţi pe listă. Blocarea averilor este una dintre măsurile restrictive adoptate frecvent de UE, deoarece vizează anumite persoane, fără a afecta populaţia ţării.

MOBILIZARE AMERICANĂ Preşedintele SUA, Barack Obama, a anunţat ieri că autorizează impunerea unor restricţii în acordarea de vize de călătorie, ca răspuns la încălcarea de către Rusia a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei. De asemenea, Obama a autorizat blocarea averilor celor implicaţi direct în destabilizarea Ucrainei, inclusiv în intervenţia militară din Crimeea, a precizat Departamentul de Stat.

ACTIVISTE FEMEN ARESTATE Două membre ale mişcării feministe Femen au fost arestate ieri la Simferopol, capitala regiunii ucrainene Crimeea, după ce au apărut topless la o reuniune pro-rusă, pentru o perioadă scurtă de timp, în faţa sediului Parlamentului local. Numele, naţionalitatea sau locul unde au fost conduse de poliţie erau necunoscute. Mişcarea Femen a apărut în Ucraina şi a devenit cunoscută prin acţiuni de protest topless foarte mediatizate. În prezent, mişcarea nu mai este reprezentată în Ucraina, însă a deschis un centru la Paris.

ZECE AFIRMAŢII ERONATE Departamentul de Stat american a denunţat poziţia susţinută de Vladimir Putin în dosarul ucrainean, făcând referire la Dostoievski pentru a respinge, punct cu punct, cele... zece afirmaţii eronate ale liderului rus. ”Rusia spune poveşti false pentru a justifica acţiunile ilegale în Ucraina, iar lumea nu a mai mai văzut o ficţiune atât de surprinzătoare din momentul în care Dostoievski a scris ”Doi plus doi egal cinci reprezintă, uneori, un lucru încântător””, afirmă diplomaţia americană, care citează o frază din romanul ”Însemnări din subterană” al scriitorului rus. Departamentul de Stat enumeră cele zece afirmaţii ale lui Vladimir Putin justificând agresiunea rusă în Ucraina, alături de fapte pe care acesta le ignoră sau le deformează. Astfel, în timp ce Putin asigură că în Crimeea nu sunt prezenţi soldaţi ruşi, ci grupuri de autoapărare ale cetăţenilor, Departamentul de Stat răspunde că sunt dovezi clare care sugerează că forţele de securitate ruse se află la conducerea trupelor anti-ucrainene foarte organizate din Crimeea. În plus, Departamentul de Stat arată că aceste trupe conduc maşini înmatriculate în Rusia şi se prezintă ca fiind militari ruşi când sunt întrebaţi de presa internaţională sau de soldaţii ucraineni. De asemenea, Washingtonul respinge afirmaţiile lui Vladimir Putin privind criza umanitară şi miile de refugiaţi care fug din Ucraina spre Rusia, dar şi pe cele referitoare la ameninţările vizându-i pe etnicii ruşi din Ucraina sau la adresa bazelor militare ruse şi, în egală măsură, atacurile vizând bisericile şi sinagogile din sudul şi estul Ucrainei. Parlamentul este cea mai reprezentativă instituţie din Ucraina, asigură Washingtonul, care respinge astfel acuzaţiile preşedintelui Vladimir Putin că Legislativul de la Kiev este sub influenţa extremiştilor şi a teroriştilor. Unele dintre grupările ultranaţionaliste de extremă dreapta au fost implicate în ciocnirile cu forţele de ordine în timpul manifestaţiilor care au precedat demiterea fostului preşedinte Viktor Ianukovici, dar nu sunt reprezentate în Parlamentul de la Kiev, subliniază Departamentul de Stat.

GATA CU ALFABETUL CHIRILIC? Comisia specială a Parlamentului ucrainean care redactează noua lege privind folosirea limbilor minorităţilor în Ucraina examinează ideea renunţării treptate la alfabetul chirilic. Parlamentul de la Kiev a abrogat, la 23 februarie, legea privind folosirea limbilor minorităţilor din Ucraina, adoptată în 2012, de fostul preşedinte Viktor Ianukovici. Această lege a permis minorităţilor din Ucraina să-şi folosească limba maternă în regiunile în care reprezentau cel puţin 10% din populaţie. Legea a conferit limbii ruse statut de limbă regională în 13 dintre cele 27 de regiuni administrative ale Ucrainei, inclusiv la Kiev. Abrogarea legii a provocat proteste în rândul rusofonilor din sudul şi sud-estul Ucrainei, dar şi în Crimeea. La rândul lor, ţările vecine Ucrainei, printre care România, Bulgaria, Ungaria, dar şi instituţiile europene au criticat Kievul pentru abrogarea legii. În acest context, preşedintele Parlamentului ucrainean, Oleksandr Turcinov, care deţine şi funcţia de preşedinte interimar, a refuzat luni să aprobe decizia Legislativului vizând abrogarea legii. Turcinov a dispus recent crearea unui grup de lucru pentru pregătirea, până la 31 martie, a unei noi legi în domeniul utilizării limbilor minorităţilor în Ucraina. El a asigurat că noua lege va reprezenta interesele tuturor minorităţilor din Ucraina.