Convocată pentru discutarea proiectului Legii de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Adunarea generală a Curții de Apel Constanța a avut loc marți, 12 septembrie și a înregistrat acordul (sau lipsa formulării vreunei obiecțiuni) față de majoritatea propunerilor formulate de Ministerul Justiției, mai ales că anumite modificări erau necesare pentru punerea în acord a acestor legi cu decizii ale Curții Constituționale din România, pentru clarificarea sensului unor norme legale sau erau cerute de anumite modificări ale organizării sistemului judiciar.

Cu privire la propunerile cu caracter de noutate care au fost supuse anterior dezbaterii judecătorilor sau puse în discuție publică, judecătorii Curții de Apel Constanța s-au opus acestora, apreciind că modificarea legilor nu este necesară.

Astfel, privitor la pct. 6 din art. I al proiectului, s-a apreciat că nu se justifică creșterea vârstei minime și a vechimii în muncă pentru a participa la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii.

De asemenea, s-au respins modificările de la punctele 55 și 56 privind modificarea Legii 303/2004 cu privire la procedura de numire a președintelui ÎCCJ și a procurorului general al parchetului de pe lângă ÎCCJ, respectiv al procurorului-șef al DNA și DIICOT.

În unanimitate de voturi, judecătorii din Adunarea generală nu au susținut modificările cuprinse la punctul 96 din art. I al proiectului vizând instituția reparării prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, apreciind că subminează statutul judecătorilor și elimină o garanție importantă a independenței acestora.

Tot cu unanimitate de voturi, judecătorii s-au opus modificărilor referitoare la organizarea și funcționarea inspecției judiciare sub autoritatea Ministerului Justiției, precum și abrogării art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind preluarea de Înalta Curte de Casație și Justiție a atribuțiilor Ministerului Justiției referitoare la gestionarea bugetului instanțelor.

Deasemenra, judecătorii s-au opus propunerii de creștere a prerogativelor procurorului ierarhic superior, căruia să i se confere posibilitatea infirmării unor soluții adoptate de procuror când sunt apreciate ca fiind nelegale și netemeinice (pct. 14 din art. II al proiectului); tot astfel, judecătorii s-au opus modificărilor prevăzute la art. IX al proiectului, prin care se intenționează crearea unei direcții specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori.