Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sebastia, prăznuită pe data de 9 martie, s-a suprapus peste începerea anului agricol tradițional dinaintea creștinării și a generat o sărbătoare tradițională în România și Republica Moldova: Mucenicii sau Măcinicii. În această zi, se face curățenie mare în gospodării, incinerându-se gunoaiele strânse numai cu foc adus din casă, pentru a duce căldura din casă și afară.

În credința populară a românilor, în ziua Sfinților Mucenici se încheie zilele babelor, zile capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc zilelor moșilor, zile calde. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura și să alunge gerul, sau jocul copiilor peste foc.

În credinţa populară, pe 9 martie se deschid mormintele şi porţile Raiului pentru sufletele celor morţi.

Se dau de pomană Mucenici, un fel de cornuri în formă de opt, preparate din aluat asemănător cozonacului, unse cu miere şi nucă.

În Dobrogea, se păstrează aceeași formă antropomorfică, dar mucenicii sunt mai mici și sunt fierți în apă cuzahăr, cu scorțișoară și nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncațiSfinții Mucenici.

ÎnMuntenia, pe lângă brădoșii obișnuiți, se face o ”Uitată” pentru morți, un mucenic mai mare, dar orb, pe care copii îl joacă în jurul focului și care este dedicat celor morți care pe timpul anului au fost uitați.

În această zi, bărbaţii obişnuiesc să bea 40 de pahare cu vin. Obiceiul îşi are originile în Antichitate, când se credea că bărbaţii care beau vin vor fi mai sănătoşi şi mai puternici, căci vinul se va transforma în sânge.