O echipă de specialişti condusă de dr. Cătălin Grasa a simulat, ieri, o consiliere medicală a unui pacient aflat pe o navă în largul Mării Negre, prin intermediul telemedicinei. Exerciţiul de pe mare încheie proiectul „Aplicaţiile telemedicinei în Delta Dunării”, demarat în urmă cu doi ani şi jumătate, proiect în valoare de 3,5 miliarde lei vechi. Concret, este vorba de o videoconferinţă medicală, cu scop diagnostic, care permite utilizarea aparatului ecograf, monitorizarea funcţiilor vitale (tensiune arterială şi ventriculară, presiunea parţială a oxigenului în sînge, electrocardiogramă, temperatura corpului) şi alte investigaţii. Directorul de program este dr. Cătălin Grasa, iar parteneri în realizarea acestuia sînt Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, Facultatea de Medicină a Universităţii „Ovidius”, Institutul Fundeni - Secţia Chirurgie a prof. Irinel Popescu. Întreaga activitate desfăşurată de medicii specialişti în cadrul proiectului a fost monitorizată de Agenţia Spaţială Română. Prin intermediul celor trei exerciţii efectuate în Delta Dunării, a simpozionului „Aplicaţiile telemedicinei în zone izolate”, la care a participat şi prof. Ronald Merrel de la Universitatea Richmond Virginia şi exerciţiul de ieri, susţinut pe mare, medicii au demonstrat că, şi în România, se poate ca prin intermediul telemedicinei să se poată salva viaţa unui pacient aflat într-un loc izolat şi fără un cadru medical lîngă el.

Ecografie abdominală, coordonată din America

Şalupa de salvare „Albatros” a Agenţiei Române de Salvare Vieţi Omeneşti pe Mare, avînd la bord o echipă formată din directorul proiectului, dr. Cătălin Grasa, prof. univ. dr. Vasile Sîrbu, şeful Explorărilor funcţionale din cadrul SCJU Constanţa, dr. Nurla Ghiulserin, reprezentantul departamentului IT al Facultăţii de Medicină Constanţa, dr. Toni Hanganu, reprezentantul Agenţiei Spaţiale Române, dr. Vlad Văleanu şi doctorii Ion Panait şi Lucian Panait, a ieşit din acvatoriul Portului Constanţa, în zona sudică a litoralului, pentru a exersa o consiliere medicală prin satelit. De această dată, rolul pacientului a fost jucat de dr. Ion Panait, iar ecograful a fost mînuit de dr. Nurla Ghiulserin, după indicaţiile date de reprezentenţii centrelor de pe uscat. Prima legătură video şi audio s-a făcut cu centrul de la Facultatea de Medicină Constanţa, apoi cu cel de la Institutul Fundeni Bucureşti, iar ultima cu centrul din America, de la Universitatea Richmond Virginia, indicaţiile fiind date direct de către prof. Ronald Merell - unul dintre promotorii telemedicinei, care colaborează cu NASA. Fiecare dintre centre a coordonat efectuarea unei ecografii abdominale, datele fiind interpretate de specialiştii care au dirijat investigaţia de la sute, respectiv mii de kilometri.

Telemedicina va deveni o intervenţie cotidiană

Directorul proiectului, dr. Cătălin Grasa a declarat că acest proiect pilot a demonstrat că şi în România poate funcţiona telemedicina. „Prin telemedicină se poate transmite o investigaţie medicală care să fie interpretată oriunde în lume. Este ideală pentru zonele izolate - Delta Dunării, nave, vîrf de munte, platforme de foraj marin - şi nu numai, pentru că un medic specialist aflat în orice colţ al lumii poate da indicaţii care să salveze viaţa pacienţilor”, a declarat dr. Cătălin Grasa. La rîndul său, prof. univ. dr. Vasile Sîrbu a subliniat că exerciţiul simulat de specialişti poate fi efectuat de oricare marinar, dacă la bordul navei respective există aparatura necesară. „Să ne gîndim la un accident rutier soldat cu un rănit grav la cap. În timp ce este transportat către spital, fie în ambulanţă, fie în elicopter, acesta poate primi îngrijiri medicale de la specialiştii aflaţi în oricare judeţ al ţării sau în străinătate. Cert este că exerciţiul de astăzi (n.r. ieri) va deveni unul cotidian după integrarea în UE, unde deja se discută despre vizite virtuale ale pacienţilor în unităţile spitaliceşti”, a declarat prof. univ. dr. Sîrbu. Acesta a adăugat că proiectul telemedicinei va fi baza sistemului naţional informatizat al medicinei, sistem care potrivit legislaţiei europene, urmează a se „construi” şi în România.