Despre filmul „Copilăria lui Icar\" am stat de vorbă, în luna ianuarie, la Festivalul de la Solheure - unde a avut loc premiera elveţiană a acestei coproducţii cu România - cu doi dintre tinerii cineaşti implicaţi: regizorul Alexandru Iordăchescu şi producătoarea Ruxandra Zenide, cunoscuta autoare a „Rynei\".

Rep.: De unde vine numele dvs., domnule Iordăchescu?

A. I.: Din România. Unchiul meu este Dan Iordăchescu. Mătuşa mea se numeşte Cristiana Nicolae.

Rep.: Când aţi venit în Elveţia?

A. I.: Înainte de 1989. Mai întâi a rămas aici mama mea, Mariana Iordăchescu, pictoriţă, ajunsă în Elveţia cu o expoziţie. A cerut reîntregirea familiei şi, pe când împlineam 15 ani, am venit şi eu.

Rep.: Sunteţi, acum, un cineast româno-elveţian.

A. I.: Rădăcinile mele sunt româneşti. Dacă nu văd cât mai des români, dacă nu vorbesc cu ei, rădăcinile mele parcă s-ar usca. Mă simt român şi în exprimarea artistică, dar trăiesc la Geneva şi acest soi de... schizofrenie mă marchează. E ca şi cum românul din mine s-a oprit la 15 ani, iar acum fiinţa mea creşte mai departe, în alt loc. Mă simt între Cioran, Eliade şi acest nou traseu al biografiei mele, ce ţine de trecut, de tezaurul românesc, dar şi de viaţa prezentă, cu un caracter abstract însă foarte pozitiv, evident în mediul cotidian în care îmi duc existenţa ca elveţian.

Rep: Acelaşi lucru se întâmplă şi cu Ruxandra?

Ruxandra Zenide: Desigur. Şi eu am venit înainte de 1989. Ne-am cunoscut aici, ne-am căsătorit. Avem un băieţel, Amilcar, de trei ani şi jumătate, şi încercăm să facem filme aici cu subiecte legate de România.

Rep.: Aţi văzut, sunt convins, ultimele creaţii ale cineaştilor premiaţi la Cannes.

A. I.: Bineînţeles. De fapt, producţiile aşa-zise minimaliste sunt diferite între ele. De la un film la altul, problemele de limbaj se diferenţiază. Iată, „Poliţist. Adjectiv\" „sparge” foarte mult tiparul. E o propunere cu totul nouă.

Rep: Şi „Copilăria lui Icar\" apare ca un tablou curajos al interferenţelor genurilor, ceea ce trebuie interpretat ca un curaj estetic, relevant.

R. Z.: Avem mai multe formule: anticipaţie, thriller, love-story, film psihologic, aventură ştiinţifică şi intimism de familie.

Rep.: Vă aşteptăm cu noi filme?

A. I.: Eu, unul, nu mă grăbesc. Ruxandra este mai aproape de noul proiect.

Rep.: Care va fi?

R. Z.: O continuare a „Rynei\", de fapt, o încercare de a cristaliza ideea unei trilogii. Mă preocupă tema identităţii, ca şi pe Alexandru, cum a şi spus. Doresc să continuu „Ryna\", cu un al doilea film.

Rep.: Unde veţi filma şi cu ce actori?

R. Z.: De această dată, la Geneva. Ne vom muta din Deltă, iar ca interpretă principală va fi din nou Dorotheea Petre.

Rep.: Pe când premiera românească a „Copilăriei lui Icar\"?

A. I.: În România ar putea fi văzut în aprilie - mai. Ştiu că în Franţa, programarea este deja fixată, pentru prima lună de vară, iunie.