Mark Zuckerberg a transmis o scrisoare deschisă prin care solicită ajutor din partea autorităţilor lumii să reglementeze prin legi specifice controlul conţinutului de pe internet.

Într-un articol publicat în Washington Post,fondatorul Facebook declară că responsabilitatea pentru monitorizarea conţinutului dăunător este prea mare pentru firme. Din acest motiv,Mark Zuckerberg solicită public noi legi în patru domenii: "conţinut dăunător, integritatea alegerilor, confidenţialitatea şi transferabilitatea datelor", relatează BBC.

Solicitarea Facebook vine după ce, în urmă cu două săptămâni, un individ din Noua Zeelandă a folosit reţeaua de socializare pentru a transmite live atacul asupra unei moschei din Christchurch.

"Deputaţii declară că avem prea multă putere asupra conţinutului şi sincer sunt de acord", a transmis Zuckerberg.

El a subliniat că Facebook "a creat un organism independent, astfel încât oamenii să poată contesta deciziile companiei" despre ceea ce este postat şi despre ceea ce este blocat.

În scrisoarea deschisă, Zuckerberg a enumerat un nou set de reguli pe care ar dori să le aplice în cazul reţelelor de socializare.

Aceste noi reglementări ar trebui să fie aceleaşi pentru toate site-urile web, a precizatMark Zuckerberg, astfel încât să fie mai uşor să se oprească difuzarea rapidă a conţinutului "dăunător" pe platformele de socializare.

Ce doreşte Mark Zuckerberg?

Reguli comune pe care trebuie să le respecte toate reţelele de social-media, impuse de organismele terţe, pentru a controla răspândirea conţinutului dăunător.

Toate companiile mari vor publica un raport pentru transparenţă la fiecare trei luni, pe aceeaşi linie cu raportarea financiară.

Legi mai clare, în întreaga lume, pentru a proteja integritatea alegerilor, cu standarde comune pentru toate site-urile web pentru a identifica actorii politici.

Legi care nu se aplică numai candidaţilor şi alegerilor, ci şi altor "chestiuni politice controversate", precum şi legi care să se aplice în afara perioadelor oficiale de campanie.

Noi standarde la nivel de industrie pentru a controla modul în care campaniile politice folosesc datele pentru a viza alegătorii online.

Mai multe ţări să adopte legi privind confidenţialitatea, cum ar fi Regulamentul General al Uniunii Europene privind protecţia datelor (GDPR), care a intrat în vigoare anul trecut

Un "cadru global comun" înseamnă că aceste legi sunt standardizate la nivel global, în loc să fie substanţial diferite de la o ţară la alta.

Reguli clare despre cine este responsabil pentru protecţia datelor atunci când un utilizator trece de la un serviciu la altul.