IMPAS Băncile au bani, însă nu pot împrumuta companiile slab capitalizate, care nu mai pot da banii înapoi, astfel că soluţia este reforma întreprinderilor în cauză, precum şi reclădirea încrederii între mediul de afaceri şi sectorul bancar, a declarat miercuri guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. El a prezentat raportul anual pentru 2018 al BNR şi a abordat pe larg subiectul relaţiei dintre bănci, mediul de afaceri şi populaţie, susţinând că, în ultima perioadă, între ele a existat o totală lipsă de încredere, alimentată şi de declaraţiile populiste ale unor politicieni - „De la 150% raport între depozite şi credite, cât era imediat după declanşarea crizei, am ajuns în prezent la 70 - 75%. Cu alte cuvinte, până în perioada crizei, ne plângeam, inclusiv noi, la BNR, că nu sunt resurse financiare suficiente, mai pe şleau că nu avem bani; acum, la 70%, avem bani, dar nu avem ce credita. Cam aşa se plâng băncile. Noi nu credem că băncile au în totalitate dreptate. Avem probleme structurale, într-adevăr, puţine societăţi bancabile. Nu putem forţa băncile să dea credite unei firme care nu prezintă credibilitate că va da banii înapoi“. El a subliniat că acesta este peisajul în toată Europa, unde creditarea s-a înăsprit foarte mult - „Pe de altă parte, avem o situaţie care ne preocupă. Există un exces de resurse şi puţini beneficiari. Soluţia bineînţeles că este o reformă structurală a întreprinderilor. Dar şi aici există riscuri. Am prezentat această posibilitate în toamna anului trecut, în raportul de stabilitate, iar un domn senator a înţeles că băncile subminează economia naţională pentru că nu dau credite oricum şi oricând. Ne-am dus, i-am explicat situaţia, apoi el a ieşit şi a spus acelaşi lucru şi a continuat până în urmă cu câteva luni. Deci este clar că aici este o neînţelegere. Situaţia nu este, ca să zic aşa (și citez dintr-un contemporan), simplă, ci complexă. Adevărul este şi de-o parte şi de alta“.

DISCUTĂM, CE SĂ FACEM Isărescu a afirmat că va încerca să aducă la aceeaşi masă reprezentanţi ai băncilor şi ai mediului de afaceri, pentru a rezolva această problemă - „Dorinţa multor întreprinderi este să ia credite pe 20 ani, să se dezvolte. Nu este ceva ce poate face o băncă comercială. Poate una de dezvoltare. Avem în schimb fondurile de garantare, care ar putea să intervină aici. Deci, cu aceleaşi cuvinte, situaţia nu e simplă, ci complexă. S-o discutăm, dar s-o discutăm cu judecăţi normale, economice, nu cu dorinţe, care nu pot să rezolve chestiunea“. Al doilea aspect pe care guvernatorul a dorit să îl sublinieze este prudenţa cu care băncile evaluează companiile - „Să creditezi o firmă slab capitalizată sau cu capitaluri negative este... hai să spunem aşa, este puşcărie curată pentru un bancher. Păi cum să ceri aşa ceva? Atunci nu trebuie să facem o reformă cum trebuie a întreprinderilor, să le forţăm într-un fel să se capitalizeze?. Iar ordonanţe ca 114/2018 nu fac decât să înrăutăţească situaţia. Tot timpul să pui în conflict băncile cu societatea, cu întreprinderile... Nu asta este soluţia, că au şi bancherii o responsabilitate. Ei răspund de banii deponenţilor, răspund cu capul, aşa că nu pot să crediteze oricum“. Vina este, deci, undeva la mijloc - și băncile au devenit exagerat de prudente, dar și o parte din clasa politică a slăbit, prin declarații repetate, încrederea în mediul bancar.