Mărțișorul, simbol al primăverii și al renașterii naturii

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Mărțișorul, simbol al primăverii și al renașterii naturii

Social 01 Martie 2017 / 09:14 2846 accesări

În fiecare an, la 1 martie, românii celebrează sărbătoarea Mărțișorului, simbol al sosirii primăverii, al renașterii naturii și al revenirii la viață. Martie, denumită popular “Mărțișor”, este prima lună a primăverii, în care vremea se încălzește treptat și natura începe să prindă culoare. Această lună din an aduce în atenție sărbătoarea mărțișorului, pe 1 Martie, dar și una dintre cele mai cunoscute legende ale tradiției românești - Zilele Babei Dochia sau Babele. De la alegerea unei babe până la focurile ritualice şi împărţirea mucenicilor, luna martie este plină de superstiţii şi obiceiuri care îşi au originea în cele mai vechi timpuri. De altfel, în cultura modernă, martie este luna în care toate femeile sunt sărbătorite.

Simbol al primăverii, mărţişorului i s-au atribuit din cele mai vechi timpuri puteri speciale, asemănătoare celor unui talisman. Un protector al sănătăţii şi dragostei, micul obiect era purtat în trecut atât de fete, cât şi de băieţi. Iniţial, mărţişorul era o monedă din aur sau din argint, la care se ataşa o sfoară realizată din două fire răsucite (unul roşu şi altul alb). Este oferit la 1 martie, de ziua Babei Dochia, străvechi început de an agrar. De altfel, după unele tradiții, firul Mărțișorului ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Deși nu se cunoaște cu exactitate de când datează acest obicei, din străbuni se știe că prima zi a primăverii își are originea în credințele și practicile agrare din vechime. Generalizat astăzi la sate și la orașe, mărțișorul este confecționat din două fire colorate în alb și roșu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit fetelor și femeilor care îl poartă agățat în piept una sau mai multe zile. În trecut, mărțișorul se dăruia în prima zi a lunii martie, înainte de răsăritul soarelui, copiilor și tinerilor, fete și băieți deopotrivă.

După vechiul calendar roman, prima zi din an era 1 Martie, luna respectivă purtând numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului și al turmelor, zeu ce personifica renașterea naturii, potrivit site-ului traditii.ro.

Se spune că mărțișoarele sunt purtătoare de noroc și de fericire. Sunt formate dintr-o fundiță roșu cu alb, roșul semnificând iarna, iar albul — primăvara. De fapt, șnurul reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. La această fundiță, se adaugă alte simboluri ale norocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, potcoavă, coșar sau inimă. Mărțișorul este purtat pe haină, la vedere, sau legat la mână, timp de câteva zile, începând cu 1 martie. În trecut, se purta până când primăvara arăta semne clare de biruință: se auzea cucul cântând, înfloreau cireșii, veneau berzele sau rândunelele. Mărțișorul era pus atunci pe crengile pomilor înfloriți sau era aruncat în direcția de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: "Ia-mi negretele și dă-mi albetele".

OBICEIUL ALEGERII UNEI BABE

Conform tradiției, zilele cuprinse între 1 și 9 martie sunt zilele Babei Dochia sau Babele. Există obiceiul conform căruia trebuie să ne alegem o zi din cele nouă pentru a ne reprezenta. Se spune, astfel, că, așa cum va fi vremea în acea zi, așa ne va fi și nouă norocul în anul respectiv.

Citește și:

Unde se găsesc cele mai frumoase mărțișoare din Constanța

Originalitate şi măiestrie la Târgul de Mărţişoare de la Muzeul de Artă Populară

Taguri articol


12
Pagina a fost generata in 0.1326 secunde