Moartea lui George Floyd a scos la suprafaţă fantomele rasismului din SUA

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Moartea lui George Floyd a scos la suprafaţă fantomele rasismului din SUA
Externe 01 Iunie 2020 / 20:34 461 accesări 0 comentarii

Protestele din SUA au izbucnit în Minneapolis după ce poliţiştii l-au ucis pe George Floyd, un bărbat negru în vârstă de 46 de ani, suspectat că a folosit o bancnotă falsă de 20$. Videoclipul apărut online, care a stârnit un val de furie în rândul populaţiei, arată un poliţist alb care îl sugrumă cu genunchiul pe Floyd, ignorând strigătele de disperare a bărbatului. ”Nu pot respira!” au fost ultimele sale cuvinte.

George Floyd era un american ca oricare altul. Pandemia de coronavirus l-a afectat ca pe majoritatea dintre noi - şi-a pierdut jobul şi era în căutarea unui loc de muncă. Floyd se mutase din Houston, oraşul natal, în Minneapolis, în speranţa că va putea să-şi facă o viaţă mai bună. A lăsat în urmă o fetiţă de şase ani şi o soţie care îl aştepta să se întoarcă cu bani acasă.

Moartea lui Floyd a scos la iveală un virus mai puternic decât COVID-19 şi o problemă care macină de secole Statele Unite - cea a rasismului structural.

Deşi adepţii lui Trump neaga existenţa rasismul şi a inegalităţii sociale în forma lor structurală, inclusiv în perioada epidemiei, au fost dovezi care au arătat existenţa acestui fenomen care macină de secole Statele Unite ale Americii. În timp ce America a fost blocată din cauza pandemiei, o mare parte din ceea ce caracterizează viaţa normală s-a oprit. Problemele mai fundamentale ale ţării au continuat însă. Rasismul sistemic este unul dintre ele, cu numeroase exemple evidente.

În februarie a apărut un videoclip cu Ahmaud Arbery, un bărbat negru care a fost împuşcat în Georgia în timp ce făcea jogging. În martie, într-un alt video, o femeie din Parcul Central din New York a făcut un apel fals la 911, acuzând un bărbat de culoare că o ameninţă cu moartea, şi exemplele pot continua. Pe măsură ce zilele de epidemie treceau, numărul deceselor era halucinant mai mare în rândul negrilor. În acelaşi timp, manifestanţi albi violenţi făceau proteste în centrele marilor oraşe împotriva măsurilor de distanţare socială şi de izolare, poliţia neavând nicio reacţie.

Justiţia din SUA care te condamnă după culoarea pielii

În fapt, dincolo de segregarea socială a populaţiei, rasismul în forma sa structurală este prezent în special în justiţie şi printre cei care ar trebui să vegheze la siguranţa oamenilor. Justiţia din SUA este rasistă şi asta o arată şi cifrele.

În SUA, persoanele de culoare cuprind 13% din populaţia ţării şi 14% din consumatorii activi de droguri. Cu toate acestea, 37% din persoanele arestate pentru posesie sau vânzare de droguri sunt de culoare. Afro-americanii sunt arestaţi pentru infracţiuni legate de droguri cu o rată de 2 până la 11 ori mai mare decât faţă de albi.

De asemenea, negrii au de trei ori mai multe şanse să fie opriţi în trafic decât albii. În New York, de exemplu, unde negrii reprezintă mai puţin de jumătate din întreaga populaţie, 80% dintre cei opriţi de poliţie sunt cei de culoare. Infractorii negri primesc sentinţe cu 10% mai mari decât infractorii albi pentru aceleaşi fape. De asemenea, cu cât pedeapsa este mai mare, cu atât sunt şanse mai mari ca persoana inculpată să fie de culoare.

Rasismul poliţiştilor poate să fie combătut înainte de a face victime, dar nu se doreşte acest lucru

Până să ajungă în justiţie, populaţia de culoare trebuie să treacă prin cea mai mare luptă - cea a justiţiei de stradă. Drepturile poliţiştilor şi permisivitatea privind uzul armelor de foc, au curmat nenumărate vieţi în rândul comunităţii afro-americane. Doar că, problema este mai adâncă de atât. Studiile au demonstrat că poliţiştii care ajung să ucidă persoane de culoare, au un trecut violent şi cu frecvente „derapaje”. Asemenea deţinuţilor, poliţiştii cu abateri comportamentale şi care au fost implicaţi în altercaţii şi schimburi de focuri de armă, au şanse să recidiveze în fapte de o gravitate şi mai mare.

Derek Chauvin, fostul ofiţer care a fost acuzat de omor de gradul al treilea pentru uciderea lui Floyd, nu se află nici el la prima sa abatere. În timpul unui razii rutiere din 2006, Chauvin s-a numărat printre cei şase ofiţeri care, în doar patru secunde, au tras 43 de focuri de armă într-un camion condus de un bărbat care urma să fie interogat cu privire la un caz de furt. Bărbatul a murit pe loc, iar departamentul de poliţie nu a recunoscut niciodată că ofiţerii au tras fără motiv.

Chauvin este, de asemenea, subiectul a cel puţin 18 plângeri de comportament necorespunzător şi a fost implicat în două schimburi de focuri de armă. Conform The Associated Press, 16 dintre plângeri au fost „închise fără sancţiuni”, iar în legătură cu celelalte cazuri, s-au emis doar două scrisori de mustrare.

Tou Thao, unul dintre cei trei ofiţeri din Minneapolis care a fost implicat în moartea lui Floyd a fost anchetat într-un proces din 2017 după ce Thao şi un alt ofiţer au oprit un cuplu pe stradă, fără motiv, i-au încătuşat şi i-au lovit în repetate rânduri, până ce unuia dintre ei i-a fost spart maxilarul. Thao a plătit daune morale, dar nu se ştie dacă departamentul de poliţie i-a aplicat sancţiuni împotriva comportamentului lui.În întreaga ţară, mai puţin de una din 12 plângeri de conduită necorespunzătoare a poliţiei determină orice fel de acţiuni disciplinare.

George Floyd nu poate să fie adus înapoi, dar până problemele nu se vor rezolva la nivel structural, tot mai multe persoane de culoare vor muri sub bocancul greu al rasismului.

Taguri articol
FloydCuloareMoarteaRasismProteste


Ştiri recomandate

Pagina a fost generata in 0.1308 secunde