Campania de primăvară a DNA împotriva Guvernului se desfășoară în ritm alert. Cel puțin câte un demnitar al Cabinetului Grindeanu dă zilnic cu subsemnatul în fața procurorilor, în ancheta legată de modul de elaborare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 13 privind modificarea Codurilor Penale. Până acum au fost audiați foștii secretari de stat Constantin Sima și Oana Schmidt-Hăineală, care au lucrat la proiectul de ordonanță, secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Grațiela Gavrilescu, și ministrul de Interne, Carmen Dan. Marți, 21 februarie, a venit rândul ministrului Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, să se prezinte în fața procurorilor pentru a fi audiat în dosarul referitor la OUG 13. „Avizul meu a venit în contextul transformării introducerii în legislaţia română a unei directive a Parlamentului European şi a Consiliului Europei. Nu era de competenţa mea decât această prevedere“, a declarat Meleşcanu, înainte de a intra la audieri. Ministrul de Externe a precizat că nu se poate pronunța dacă Ordonanța 13 a fost un act menit să favorizeze anumite persoane, „pentru că actele juridice nu se referă la anumite persoane, se referă la categorii de infracţiuni“.

„OUG 13 ERA UN ACT NECESAR“

Teodor Meleşcanu a menţionat că, din punctul său de vedere, a respectat legislaţia. „Ordonanţa era pe site de 10 zile, aşa că, la un moment dat, trebuia să intre pe ordinea de zi. Nu cunosc care e obiectul dosarului. Nu am avut nicio discuţie pe temă pentru că nu era de competenţa mea. Din punctul meu de vedere, în momemtul în care Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că a fost adoptată legal, din punctul acesta de vedere nu sunt probleme şi nu se poate interveni. În mod normal, orice aviz pe care îl dă ministrul de Externe se face în baza unei analize în cadrul ministerului, care este semnată de persoanele competente. Responsabilitatea îmi aparţine pe problema includerii în legislaţia română a unor prevederi ale UE. Atât. Şi pentru asta sunt gata să dau explicaţii. Consider că este un act necesar întrucât CCR a declarat ca neconstituţionale unele prevederi de la infracţiunea de abuz în serviciu, era normal să se facă un efort pentru a se adapta legislaţia la deciziile Curții. S-a adoptat la ceas de seară deoarece a fost determinată de aşteptarea avizului de la Consiliului Suprem de Apărare a Țării“, a spus Meleşcanu. În ceea ce privește urgența cu care s-a aprobat această Ordonanță 13, ministrul de Externe a firmat se justifică, „în condiţiile în care avem un vid legislativ din cauză că, în 45 de zile, nu au fost puse în acord prevederile din Codul Penal cu cele ale CCR“.

DRAGNEA, CHEMAT LA AUDIERI?

Amintim că ancheta DNA privind adoptarea Ordonanței 13 a pornit de la o sesizare făcută de Mihai Politeanu, unul dintre fondatorii mișcării civice „Inițiativa România“, care, potrivit presei centrale, ar fi fondatorul a patru ONG-uri finanțate și de miliardarul american George Soros. Dosarul este deschis in rem (vizează faptele, nu persoane - n.r.) și verifică modul în care s-a ajuns la adoptarea Ordonanței nr. 13 a Guvernului privind grațierea și modificarea Codurilor Penale. Reacțiile referitoare la această anchetă nu s-au lăsat așteptate. Nu este exclus nici ca fostul ministru al Justiției Florin Iordache să ajungă să fie audiat la DNA și chiar președintele Camerei Deputaților și al PSD, Liviu Dragnea, despre care s-a spus că este cel care a dat ordin Guvernului de a aproba Ordonanța 13, pentru a putea scăpa de o parte din acuzațiile de abuz în serviciu în dosarul în care el și fosta sa soție, Bombonica, sunt anchetați de DNA.

„ÎNCĂLCAREA SEPARAȚIEI PUTERILOR ÎN STAT“

Audierile în acest dosar sunt văzute ca „o hărțuire din partea statului de drept și a binomului“. Mai mult decât atât, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a acuzat DNA de imixtiune nepermisă în activitatea Guvernului, adăugând că este pentru prima dată în Europa când procuratura anchetează deciziile politice ale Guvernului. Tăriceanu a menționat că Executivul este putere separată în stat, iar rolul de control al Guvernului este exercitat de Parlament. În concluzie, șeful Senatului spune că este anormal ca procurorii să ancheteze oportunitatea unor acte administrative și nu legalitatea lor, lucru care este periculos pentru democrația din România. Mergând pe aceeași linie, jurnalistul Răzvan Savaliuc a afirmat că asistăm în aceste zile la un abuz cras al procurorilor. „Este o imixtiune în treburile altei puteri în stat“, a mai punctat jurnalistul.