Profesorul româno-israelian Zvi Laron, medic pediatru endocrinolog, a primit Premiul Israelian pentru Cercetare Medicală, ce i-a fost înmînat marţi seară. Profesor de endocrinologie pediatrică la Universitatea din Tel Aviv şi directorul Unităţii de Cercetare a Diabetului şi Endocrinologiei de la spitalul de copii Schneider din Petah Tikva, Zvi Laron a studiat activitatea hormonului de creştere, ce influenţează tratamentul administrat copiilor prea scunzi, iar cercetările şi concluziile sale sînt considerate pietre de temelie în domeniu. Medicul, în vîrstă de 82 de ani, s-a ocupat, în ultima vreme, cu cercetarea efectelor epidemiilor virale asupra dezvoltării diabetului la copii. Potrivit observaţiilor sale, mulţi dintre copiii care dezvoltă diabet sînt născuţi în anumite luni ale anului. Astfel, doctorul este convins că procesul de distrugere a pancreasului începe din uter, cînd acesta este atacat de anumiţi viruşi. Totodată, expunerea la anumite medii de viaţă în timpul copilăriei poate duce la dezvoltarea diabetului clinic la copiii cu predispoziţie genetică spre această boală. Profesorul mai spune că legătura între luna naşterii, expunerea la infecţii virale şi riscul dezvoltării unui diabet autoimun poate duce la crearea unei măsuri preventive împotriva bolii. Odată ce boala se manifestă cu simptome, este prea tîrziu pentru stoparea ei. Cel mult, pacienţii sînt supuşi unui tratament constant pentru controlul nivelului de zahăr din sînge.

Zvi Laron s-a născut în România, în 1927 şi şi-a început studiile medicale la Timişoara. În 1948 s-a mutat în Israel şi a absolvit Universitatea de Medicină Hadassah Hebrew, în 1952. Între 1956-1957 a fost colaborator la Spitalul General din Massachusetts şi la Facultatea de Medicină de la Harvard, în Boston. Din 1958 pînă în 1992 a fost director al Institutului de Endocrinologie Pediatrică şi de Adolescenţi în Petah Tikva. Din 1983 şi pînă în 1997 a predat la Facultatea de Medicină de la Universitatea Tel Aviv. Sindromul Laron sau piticismul Laron, este definit ca o anormalitate cauzată de variaţia hormonului de creştere receptor, care împiedică persoanele să crească în înălţime.