România își umflă mușchii în regiune. A venit cu fratele cel mare - NATO!

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
A 63-a Adunare Parlamentară a NATO, organizată la București România își umflă mușchii în regiune. A venit cu fratele cel mare - NATO!
Politică 09 Octombrie 2017 / 18:41 761 accesări 0 comentarii

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: „Brigada multinațională din România transmite un semnal clar al determinării și prezenței NATO și că un atac împotriva unui aliat, precum România, va fi privit ca un atac împotriva întregii Alianțe“

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: „Brigada multinațională din România transmite un semnal clar al determinării și prezenței NATO și că un atac împotriva unui aliat, precum România, va fi privit ca un atac împotriva întregii Alianțe“

România a dat semnalul că vrea să devină un pion militar important în regiune. De aceea, în acest an, mai-marii țării au propus alocarea a 2% din PIB și aprobarea unui plan multianual de înzestrare a Armatei. Eforturile țării noastre au fost apreciate de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. El a declarat luni, cu ocazia celei de 63-a Adunări Parlamentare a NATO de la București, că România este un exemplu și un aliat influent și de nădejde al Alianței. De asemenea, el a punctat că Brigada multinațională din România este un semnal clar al determinării și prezenței NATO în regiune și că un atac împotriva unui aliat, cum este România, va fi privit ca un atac împotriva întregii Alianțe. Mesajul șefului NATO vine ca un răspuns direct la acţiunile şi ameninţările Rusiei față de țările din Est.

Terorismul şi prezenţa Rusiei la Marea Neagră au fost principalele subiecte abordate la cea de-a 63-a reuniune a Adunării Parlamentare a NATO, care a avut la Palatul Parlamentului de la București. Organizarea în România a întâlnirii membrilor celei mai puternice organizații militare din lume a fost privită ca un semnal extrem de puternic dat de țara noastră, care vrea să-și depășească condiția și să nu mai asiste neputincioasă la amenințările din jur. Primul semnal a fost dat la începutul acestui an, când Guvernul de la București a alocat 2% din PIB pentru Armată. În completare, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat un plan de înzestrare a Armatei României, care se întinde până în 2026. Realizat de Guvernul Tudose, planul conține opt programe esențiale de înzestrare a Armatei. Printre acestea se numără și achiziționarea de la SUA a unor sisteme de tip Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare (High Mobility Artillery Rocket Systems - HIMARS). Totodată, Armata română vrea să se doteze și cu elicoptere de atac americane și care vor fi fabricate în România. Pentru realizarea acestor programe de înzestrare, statul român se pregătește să cheltuie în perioada 2017 - 2026 aproape 10 miliarde de euro.

ATENȚIONARE PENTRU RUSIA

Un alt semnal clar asupra faptului că țara noastră dorește să fie un pion militar important în regiune este înființarea unei Brigăzi multinaționale la Craiova. În acest sens, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, luni, că Brigada multinațională din România este un semnal clar al determinării și prezenței Alianței Nord-Atlantice în regiune și că un atac împotriva unui aliat, cum este România, va fi privit ca un atac împotriva întregii Alianțe. „În spațiul aerian, Canada și Italia se alătură eforturilor României și Bulgariei de a menține spațiul aerian NATO în siguranță, iar în Marea Neagră suntem prezenți cu mai multe nave și mai multe exerciții navale. Împreună, aceste măsuri transmit un mesaj clar: NATO este o organizație puternică și unită“, a adăugat Stoltenberg. Mai mult, el a mai declarat și faptul că NATO nu vrea un război cu Rusia. „Desfăşurările noastre de trupe sunt un răspuns direct al acţiunilor şi ameninţărilor Rusiei faţă de Ucraina. Suntem preocupaţi de creşterea militară a Rusiei în zona frontierelor noastre. Nu vrem să izolăm Rusia, NATO nu doreşte un nou Război Rece“, a spus Stoltenberg.

ROMÂNIA, UN ALIAT DE ÎNCREDERE

Șeful NATO a punctat că România este esențială pentru apărarea balistică a NATO și în misiunile din Kosovo și Afganistan. Mai mult decât atât, Stoltenberg a punctat faptul că România este un exemplu și un aliat influent și de nădejde al Alianței. „Mulțumesc României pentru contribuția sa importantă la prezența noastră în Afganistan. De asemenea, aș dori să mulțumesc României pentru leadershipul de care dă dovadă în apărarea cibernetică, inclusiv la Fondul NATO pe apărare cibernetică pentru Ucraina. Nu în ultimul rând, vă felicit pentru anunțul de a aloca 2% din PIB pentru Apărare anul acesta, precum și pentru angajamentul de a menține acest nivel al bugetului Apărării pe următorii 10 ani. România este un exemplu, contribuind la Alianță cu capacitățile de care avem nevoie, precum și la împărțirea mai echitabilă a responsabilităților“, a spus Stoltenberg.

CUM A LUAT FIINȚĂ NATO ȘI CÂND A ADERAT ROMÂNIA

La ora actuală, NATO (Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord) este cea mai puternică alianță politico-militară din lume. Ea a luat naștere în 4 aprilie 1949, în urma semnării Tratatului Atlanticului de Nord la Washington. Imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, țările din Europa Occidentală şi aliații acestora din America de Nord, respectiv SUA și Canada, s-au confruntat cu nevoia urgentă de restructurare economică, fiind, în același timp, îngrijorate de politica și metodele expansioniste utilizate de URSS. De aceea, în 4 aprilie 1949, 12 țări pun bazele NATO, organizație la care urmau să adere, de-a lungul timpului, alte 17 țări. România a fost invitată să devină membru NATO la summitul de la Praga, în 2002, când s-a hotărât extinderea Alianţei Nord-Atlantice cu şapte state foste comuniste. Tot în acel an, preşedintele american George Bush a venit la Bucureşti ca să ne aducă aminte cât de importantă este colaborarea României cu Statele Unite ale Americii. Doi ani mai târziu, acelaşi preşedinte american a marcat printr-o ceremonie, la Casa Albă, intrarea în Alianţa Nord-Atlantică a României, alături de alte şase noi state est-europene: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia. Au urmat apoi deschiderea pentru trupele americane a Portului Constanta şi a Aeroportului Kogălniceanu şi amplasarea scutului antirachetă la Deveselu. Dar unul dintre evenimentele cele mai importante la care am luat parte ca membri NATO a fost organizarea summitului Alianţei Nord-Atlantice la Bucureşti în 2008. Evenimentul a reunit aproape 3.000 de oficiali din 49 de ţări membre NATO şi semnatare ale Parteneriatului pentru Pace. Ca să fie alături de trupele americane în războaiele deschise de Statele Unite în Irak şi Afganistan, România a cheltuit de-a lungul anilor aproape un miliard de dolari. Totodată, în teatrele de operaţiuni din Afganistan, Irak şi în Balcani au murit 28 de soldaţi, iar alţi 180 au fost răniţi, țara noastră ocupând, din nefericire, un loc fruntaș între statele care au avut de suferit pentru că și-au trimis soldați în teatrele de război. România are, acum, peste 1.000 de soldați pentru a îndeplini misiuni în afara teritoriului naţional.

Adaugă comentariul tău

NOTĂ: Te rugăm să comentezi la subiect. Sunt interzise atacurile la persoană, limbajul vulgar sau tendenţios şi postarea materialelor publicitare. Încălcarea acestor norme va fi sancţionată cu ştergerea imediată a comentariului.

Ştiri recomandate

Pagina a fost generata in 0.2623 secunde