Serbia-Muntenegru, o uniune cu legături fragile, pe punctul de a se destrăma

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Serbia-Muntenegru, o uniune cu legături fragile, pe punctul de a se destrăma
Externe 20 Mai 2006 / 00:00 939 accesări 0 comentarii

Cu puţin timp înainte de organizarea unui referendum istoric, mii de persoane provenind din mai multe oraşe muntenegrene s-au adunat în piaţa centrală din capitala Podgorica, pentru a participa la ultimul miting organizat de coaliţia susţinătoare a independenţei, condusă de premierul Milo Djukanovic. Numeroase personalităţi, oameni politici, intelectuali, artişti şi sportivi s-au alăturat demonstranţilor. Republica Muntenegru, una dintre cele şase foste republici din cadrul Iugoslaviei mareşalului Tito, este singura care a păstrat pînă în prezent legăturile cu Serbia, la cincisprezece ani de la dezmembrarea Federaţiei.

Referendumul de duminică este organizat conform standardelor Uniunii Europene. Pentru ca Muntenegru să îşi cîştige independenţa este nevoie ca numărul voturilor favorabile să depăşească 56%, iar prezenţa la urne să fie de cel puţin 50 de procente. Două sondaje efectuate recent arată că tabăra adepţilor independenţei însumează 56% din electorat, puţin peste pragul solicitat. Susţinătorii menţinerii legăturilor cu Serbia, conduşi de principalul partid de opoziţie, cred însă că vor repurta un succes răsunător.

Aproape 485.000 de alegatori vor răspunde cu da sau nu la întrebarea: "Doriţi ca Muntenegru să fie un stat independent, cu legitimitate internaţională şi juridică?". Dacă referendumul va decide independenţa, acest lucru va însemna sfîrşitul fostei Iugoslavii, de care s-au detaşat, pe rînd, Slovenia, Croaţia, Bosnia-Herţegovina şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Votarea independenţei ar marca şi punctul culminant la carierei premierului Milo Djukanovic, de 44 de ani, ultimul lider balcanic rămas la putere după dezmembrarea fostei Iugoslavii, adept înflăcărat al independenţei.

Muntenegru, cu 650.000 de locuitori şi Serbia, cu o populaţie de aproape 15 ori mai mare, au format, din anul 2003, pe ruinele Iugoslaviei, o uniune destul de lejeră, ale cărei instituţii comune sînt considerate în prezent ineficiente. Deşi rămîne foarte legat din punct de vedere istoric şi cultural de Serbia, Muntenegru dispune deja de o autonomie aproape totală, avînd, printre altele, o monedă (euro) şi un sistem vamal distincte. Independenţa va avea deci valoar simbolică în faţa Serbiei vecine, cu tendinţe dominatoare.

Liderii din Muntenegru subliniază că problemele Serbiei, precum noul statut al regiunii Kosovo sau cooperarea cu Tribunalul Penal Internaţional de la Haga nu îi privesc pe muntenegreni şi sînt un obstacol pentru aspiraţiile lor europene. Decizia Uniunii Europene de a suspenda negocierile în vederea unui acord de asociere cu Serbia-Muntenegru, pentru a sancţiona incapacitatea autorităţilor de la Belgrad de a-l aresta pe generalul Ratko Mladic, inculpat pentru crime de război şi genocid, a venit în spijinul acestui argument.

Refuzînd să discute cu liderii muntenegreni despre situaţia de după referendum, autorităţile sîrbe, sprijinite de Biserica Ortodoxă din Serbia, i-au sprijinit deschis pe partizanii menţinerii uniunii. Autorităţile sîrbe i-au avertizat, chiar, pe cetăţenii din Muntenegru, că vor fi trataţi ca nişte străini în cazul în care va fi decisă independenţa şi vor pierde avantajele de care beneficiază în prezent, mai ales în domeniile sănăţăţii şi educaţiei. Autorităţile de la Belgrad consideră o trădare eventuala separare de vecinul său. Prin urmare, presa sîrbă pro-guvernamentală şi-a multiplicat articolele şi comentariile ce laudă meritele uniunii. Încurajate de Guvern, companiile de transport rutier şi feroviar au acordat muntenegrenilor ce locuiesc în Serbia bilete gratuite pentru a se prezenta la referendumul de duminică, în speranţa că vor vota în favoarea uniunii.

Reticenţă faţă de un nou stat în Balcani

Uniunea Europeană, care este mai degrabă reticentă faţă de noi divizări ale Balcanilor, a insistat pentru un rezultat lipsit de ambiguitate al referendumului, care va fi supravegheat de observatori străini şi locali. Crearea uniunii Serbia-Muntenegru a fost privită drept rezultatul presiunilor Uniunii Europene, îngrijorată de noi diviziuni în Balcani şi de aceea a fost supranumită "Solania", după numele Înaltului reprezentant european pentru Relaţii Externe şi Securitate Comună, Javier Solana.

Cele două state au un preşedinte şi un Parlament comun, ce se reuneşte foarte rar şi un Consiliu de Miniştri din care fac parte deţinătorii portofoliilor Ministerelelor Apărării, Afacerilor Externe, Relaţiilor Economice Internaţionale, Relaţiilor Economice Interne şi Drepturilor omului. Serbia şi Muntenegru îşi decid separat politicile interne şi economice şi fiecare stat are propriul preşedinte şi premier. În cazul în care uniunea va fi dizolvată, Serbia va fi statul succesor, preluînd toate drepturile şi obligaţiile uniunii, printre care locul în Organizaţia Naţiunilor Unite. Muntenegru va trebui să adere la toate organizaţiile internaţionale. Serbia şi Muntenegru vor avea de împărţit claădirile ambasadelor. În plus, Muntenegru va trebui să îşi creeze ministere ale Apărării şi Afacerilor Externe şi să îşi formeze propria armată.

Loading...

Adaugă comentariul tău





NOTĂ: Te rugăm să comentezi la subiect. Sunt interzise atacurile la persoană, limbajul vulgar sau tendenţios şi postarea materialelor publicitare. Încălcarea acestor norme va fi sancţionată cu ştergerea imediată a comentariului.



Pagina a fost generata in 0.196 secunde