Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) cer Parchetului General şi SRI publicarea tuturor protocoalelor sau înţelegerilor din 1990 până în prezent şi CSAT să facă publice toate hotărârile pe care le-a emis din 1990 referitoare la justiţie.

"Solicităm public atât Parchetului General, cât şi SRI-ului, să publice de îndată absolut toate protocoalele ori înţelegerile de cooperare pe care le au din 1990 până în prezent, încheiate între oricare dintre structurile lor din subordine. De asemenea, solicităm public CSAT-ului să publice toate hotărârile pe care le-a emis din 1990 şi privesc ori au legătură cu justiţia. Dacă vrem să ne rupem de trecutul comunist şi să vindecăm justiţia de metehnele şi practicile securiste, trebuie să începem prin a află adevărul cu privire la aceste acte secrete ce au influenţat justiţia din 1990 până în prezent. Tot adevărul!", transmite asociaţiile de magistraţi, prin intermediul unui comunicat de presă.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) transmit că, într-un stat care se pretinde democratic şi care respectă separaţia puterilor, justiţia nu poate fi administrată după acte secrete, aşa cum era în perioada comunistă.

"Cine susţine contrariul are grave carenţe în a înţelege în primul rând democraţia şi ce înseamnă respectarea drepturilor şi libertăţilor omului. Cuprinsul Protocolului semnat între Parchetul General şi SRI în 2009 confirmă îngrijorările pe care, începând cu 2015, UNJR şi AMR le-au exprimat în spaţiul public cu privire la implicarea SRI în justiţie. Faptul că SRI-ul a fost cel care a iniţiat declasificarea acestui Protocol este de lăudat şi reprezintă un prim pas de revenire la normalitatea democratică şi de recredibilizare a acestei instituţii", potrivit sursei citate.

Asociaţiile de magistraţi acuză însă atitudinea reprezentanţilor Parchetului General, pe care o cataloghează drept "gravă şi nescuzabila", având în vedere că timp de atâţia ani au acţionat în baza acestui protocol "ce a produs consecinţe efective în dosarele de urmărire penală, punând la îndoială respectarea dreptului la apărare şi la un proces echitabil al celor acuzaţi".

"Dincolo de faptul că Protocolul adaugă la lege şi are prevederi ce contravin legii, prin acceptarea acestuia procurorii şi parchetele au cedat independenţa lor operaţională SRI-ului, afectând în mod grav statutul procurorilor şi încrederea cetăţenilor în activitatea acestora. Acest Protocol a subminat independenţa procurorilor cum nici un act nu a făcut-o, şi cu toate acestea, din 2009 până în prezent, nu a apărut în spaţiul public vreo reacţie din partea parchetelor care să conteste raportul de subordonare faţă de SRI. Când un procuror, care are statut de magistrat, acceptă să fie subordonat unui ofiţer SRI, îşi subminează singur propria independență şi îşi compromite grav reputaţia şi statutul", se mai arată în comunicatul de presă.

Asociaţiile de magistraţi transmit că cei ce au semnat şi implementat acest protocol trebuie să şi-l asume şi să dea socoteală pentru el.

"Dacă există procurori care nu au cunoscut conţinutul lui sau nu au acceptat implementarea acestuia, trebuie, măcar în acest ultim ceas, să iasă public şi să spună acest lucru, altfel statutul lor va fi compromis. UNJR şi AMR subliniază, încă o dată, că gravitatea celor cuprinse în Protocol nu poate fi negată deoarece, într-un stat democratic, administrarea justiţiei nu se poate face prin acte care, nu doar că sunt secrete şi inaccesibile celui acuzat şi judecătorilor, dar adaugă la lege şi/sau au prevederi contrare legii", potrivit sursei citate.

Serviciul Român de Informaţii (SRI) a publicat, vineri, protocolul din 2009 încheiat între SRI şi Parchetul General, în baza căruia Serviciul Român de Informaţii a acordat asistenţă procurorilor, timp de 7 ani.

Protocolul dintre Parchetul General şi SRI a fost semnat în 4 februarie 2009 de Tiberiu Niţu (prim-adjunct al Procurorului general) şi Florian Coldea (prim adjunct al directorului SRI) şi aprobat de Laura Codruţa Kovesi (procuror general la acea dată) şi George Maior (director SRI la data încheierii protocolului).

Printre obiectivele cooperării se află "constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părtilor, în vederea documentării faptelor prevazute la art.2". Articolul 2 prevede ca părţile, respectiv SRI şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cooperează, potrivit competentelor şi atribuţiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism, infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa securităţii naţionale şi a altor infracţiuni grave, potrivit legii.

Protocolul mai prevede că SRI acordă, cu titlu gratuit, "asistenţă în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate detinute şi utilizate de Parchet, pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter, colectarea, transportul şi distribuirea în tară a corespondenţei oficiale".