Din culisele spionajului: NSA nu vede pădurea din cauza copacilor?!

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Din culisele spionajului: NSA nu vede pădurea din cauza copacilor?!
Externe 08 Mai 2016 / 07:38 696 accesări 0 comentarii
William Binney

William Binney

Jurnaliștii de la Russia Today au intervievat un fost angajat al Agenției Naționale de Securitate din SUA, NSA, dispus să... dea din casă, pentru a face cât de cât lumină în această lume sumbră, care evoluează în funcție de tot felul de interese și conflicte, protejându-se de acestea prin spionarea tuturor. Când de frica teroriștilor, oamenii de rând se lasă spionați, ceva nu este în regulă, însă, din fericire, justiția divină intervine și își râde de spioni sau, cel puțin așa susține William Binney, fostul angajat NSA. Acesta explică faptul că NSA s-a îngropat pur și simplu sub povara informațiilor colectate din toată lumea despre toată lumea, astfel că acum are atât de multe date încât nu mai poate preveni nicio amenințare reală.
RT: Spuneți că NSA a devenit ineficientă din cauza cantității uriașe de informații colectate. Credeți că nu ne mai putem baza pe spionaj pentru a preveni atacurile teroirste?
William Binney: Ei bine, ei nu au reușit să prevină atacurile, deocamdată. Au eșuat în oprirea atentatelor. Inițial, generalul Keith Alexander a afirmat în fața Comisiei Judiciare din Senatul SUA că programele desfășurate de NSA au oprit comiterea a 54 de atentate pe teritoriul SUA, însă când i s-a cerut să aducă dovezi concrete în susținerea afirmațiilor sale, numărul atentatelor prevenite a coborât la... zero. Ideea este că NSA are prea multe date colectate pentru a le mai putea selecta și a detecta amenințări în avans. Nu mai au nicio posibilitate de a opri atentatele. În consecință, atacurile au loc, lumea este omorâtă și spionajul se repede să spioneze pe toată lumea de pe mapamond, sub pretextul prevenirii altor asemenea tragedii. Este prea târziu, însă.
R.T. Deci care credeți că este problema aici? Ce ar trebui făcut pentru a ieși din acest blocaj informațional și a îmbunătăți situația, gestionând mai bine amenințările teroriste? Ce poate face un stat pentru a se proteja mai bine de teroriști?
WB: Ar trebui să își concentreze atenția pe anumite ținte de interes, nu pe toată populația lumii, ca să poată identifica pericolele reale. După toate atentatele astea sângeroase din ultima vreme, toate serviciile de spionaj au afirmat că îi știau pe atacatori de ceva timp. Deci ar fi trebuit să îi țină sub observație continuu, astfel încât atunci când teroriștii ar fi început să facă lucruri suspecte să îi poată opri. Dar pentru asta trebuie o disciplină a muncii, o concentrare a atenției pe lucruri țintite, nu pe întreaga omenire. De asta este nevoie acum, de monitorizarea suspecților, nu de colectarea de informații despre toată lumea.
R.T. Politicienii sunt conștienți de problema asta?
WB: Da. Serviciile de spionaj sunt foarte bune la colectarea de date dar foarte proaste la înțelegerea lor și a situației în general, pentru că ei nu au capacitatea de a selecta din volumul imens de informații colectate, acele pericole reale. Aceste lucruri sunt spuse, însă politicienii și conducerea serviciilor de spionaj neagă această realitate, pentru că sunt foarte mulți bani în jocul ăsta. Ei cheltuie între 5 și 8 miliarde de dolari pe an pentru a... achiziționa toate datele din toate agențiile. Sunt foarte mulți bani, foarte mulți oameni, contractori și angajați ai acestor programe de spionaj.
R.T.: Autoritățile americane au dezvăluit aceste eșecuri oamenilor de rând, contribuabililor? Caută soluții de a ieși din acest blocaj?
WB: Ar exista o posibilitate. Bunul simț îți spune că dacă eșuezi constant în a preveni producerea unor lucruri rele, înseamnă cu greșești undeva. Trebuie să îți reevaluezi activitatea, pentru a-ți da seama unde greșești. În realitate, noi știm unde greșim, acumulăm prea multe date. Analiștii acestor date sunt copleșiți de volumul de muncă și cei care trebuie să detecteze amenințările știu că greșeala constă în adunarea prea multor date, majoritatea inutile. Acești angajați le raportează superiorilor lor problemele cu care se confruntă, numai că managerii programelor și politicienii, tot aparatul birocratic și firmele contractoare au această relație incestuoasă de a lăsa fluxul banilor să curgă nestingherit, pentru a putea păstra toată lumea angajată în sistem fericită. Numai că problema nu se rezolvă așa. Până la urmă cred că lumea va înțelege problema și eu și alții ca mine încercăm să atragem atenția asupra acestei deficiențe în detectarea amenințărilor teroriste. Dacp NSA colectează prea multe date, nu mai face față. Nu mai făcea față cum trebuie încă din anii 90 și s-a venit cu soluția unui program de selectare a indivizilor care necesită monitorizare atentă, după relațiile lor sociale, de pe rețelele de socializare și alte criterii. Acum, analiștii sunt practic copleșiți că fac această monitorizare cu toată lumea, indiferent că este suspectă sau nu. Aș veni cu un exemplu concret. Garland, Texas. Un membru al grupării Anonymous a informat poliția din Garland cu două zile înaintea producerii atacului, că urma să se întâmple. Cum a fost posibil? Acel membru Anonymous a sesizat pe o rețea de socializare un individ care făcea afirmații amenințătoare și a continuat să îl urmărească îndeaproape, sfârșind prin a avertiza poliția din Garland, când lucrurile urmau să ia o întorsătură urâtă. Ce a făcut acel membru Anonymous ar trebui făcut, de fapt, de agenții NSA, numai că aceștia nu detectaseră nimic suspect în Garland, Texas, pentru că ei monitorizau întreaga planetă și nu indivizi ciudați, suspecți.
În concluzie, atentatele care au lovit Europa și SUA, deopotrivă, au avut loc pentru că serviciile de spionaj au fost prea ocupate cu supravegherea noastră, a tuturor, în loc să fie atenți la principalii suspecți. Deocamdată, se pare că nu văd pădurea din cauza copacilor, numai că ar fi bine să se trezească rapid și să se reinventeze, dacă vor ca atentatele să nu devină ceva obișnuit, din rutina secolului XXI. Reacția autorităților franceze după atacul de la ”Charlie Hebdo” părea una măreață, hotărâtă să stârpească răul din rădăcină, numai că au urmat atentatele de la Paris, au mai murit niște oameni și nimic nu pare să se fi schimbat în materie de siguranță națională. Poate doar tarifele practicate de firmele contractoare cu care lucrează serviciile secrete. Atentatele de la Bruxelles au venit să confirme că teroriștii erau în evidența serviciilor de spionaj, probabil tot așa cum suntem noi toți, încât e foarte greu ca o mână de oameni să poată ghici dacă unul din cei monitorizați, din omenirea supravegheată, cumpără acetonă pentru nevastă, să își curețe oja de pe unghii sau pentru a improviza o bombă și a omori oameni nevinovați. Dacă toată lumea este suspectă, toată lumea riscă să moară.

Citește și:

SUA critică România pentru corupţia din instituţiile statului

Spionii israelieni, aduși la poliție pentru percheziții informatice

Primea un salariu de 5.000 de euro ca s-o spioneze pe Kovesi!

Fără arme nucleare, fără teroriști, noi cui am mai rămâne?!

Kovesi, spionată de foști agenți de informații Mossad!

Ceață: Interceptările SRI, și neconstituționale și valide... după caz...

Taguri articol

Adaugă comentariul tău

NOTĂ: Te rugăm să comentezi la subiect. Sunt interzise atacurile la persoană, limbajul vulgar sau tendenţios şi postarea materialelor publicitare. Încălcarea acestor norme va fi sancţionată cu ştergerea imediată a comentariului.

Ştiri recomandate

Pagina a fost generata in 0.1909 secunde