Eliminarea timbrului de mediu de la 1 februarie 2017 se reflectă în creşterea numărului de maşini aflate la vânzare, în primul rând ca urmare a vânzării maşinilor cumpărate de români înainte de 31 decembrie 2006, cu care rămăseseră aceştia şi pe care nu le-au mai putut vinde, din cauza taxelor prea mari, a spus Nicolae Răgălie, directorul Autovit, potrivit Mediafax. "Foarte mulţi oameni au rămas captivi, n-au putut să vândă maşinile ca urmare a timbrului de mediu, care era foarte mare. De exemplu la o maşină Euro 4, cu un motor de 2.000 cm cubi, se putea plăti un timbru de mediu de 2.000-2.500 euro. Dacă doreau să o vândă, o maşină oricum după 4-5 ani rămâne la jumătate de preţ şi dacă mai plăteau o taxă de 2.500 de euro, nu mai luau nimic pe ea. Atunci toţi aceşti oameni captivi vin acum şi se elibe­rează", a spus Nicolae Răgălie, invitat la ZF Live. O parte din banii obţinuţi din vânzarea maşinilor second-hand se îndreaptă spre maşinile noi, însă în comparaţie cu locuitorii altor state mai dezvoltate, românii nu-şi permit să deţină maşini noi, nivelul de salarizare fiind mai redus. Dacă anul trecut o maşină stătea în târg aproape o lună până să se vândă, după data de 1 februarie, timpul se poate înjumătăţi.

Dintre maşinile care sunt scoase la vânzare la târg, aproape 20-25% sunt din România, în timp ce 75% dintre acestea sunt aduse din afara ţării de către comercianţi. Totuşi, pentru românii care nu îşi pot permite să-şi cumpere maşini noi, decizia de a elimina timbrul de mediu a fost binevenită. În ce priveşte o eventuală accentuare a poluării, determinată de creşterea numărului de maşini vechi pe piaţă, ca urmare a eliminării timbrului de mediu, Nicolae Răgălie nu vede acest risc, pentru că maşinile vechi vor dis­părea de pe piaţă în mod natural.