De ce ascund școlile numărul real al elevilor care nu iau Bacul?

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Semnal de alarmă

De ce ascund școlile numărul real al elevilor care nu iau Bacul?

Educație 03 Iunie 2018 / 17:05 771 accesări

Se apropie cu pași repezi examenul de bacalaureat, iar vechile hibe ale sistemului ies la lumină. Potrivit unei centralizări a Ministerului Educației Naționale (MEN), aproape 7 din 10 tineri care au intrat în clasă I în anul 2003-2004 au fost pierduți de sistemul educațional, înainte de examenul de maturitate. Din cei 270.000 de elevi înscriși în clasă I în perioadă 2003-2004, peste 65% nu au trecut Bacalaureatul. Mulți dintre aceștia nici măcar nu au reușit să dea examenul maturității, fiindcă din totalul școlarilor din clasă I, aproximativ 20% nu au absolvit ciclul gimnazial. Mai mult, din aceeași generație de copii, 73% nu au ajuns la facultate. „Există mulți profesori care nu-i elimină din catalog pe elevii exmatriculați sau repetenți. E o practică ce are loc de mulți ani. Dăscălii fac acest lucru pentru că școlile primesc finanțare în funcție de numărul de elevi. Cu cât au mai mulți școlari, cu atât primesc mai mulți bani. Apoi, este chestiunea legată de elevii slabi care sunt încurajați de dascăli să nu susțină examenele naționale pentru a nu strica media generală a instituției. Astfel, ei rămân pe dinafară atunci când Ministerul Educației transmite promovabilitatea la Evaluarea Națională sau la Bacalaureat. Practic, vorbim de rate de promovare umflate“, precizează președintele asociației Edu Cer, Ștefan Vlaston.

Mai mult, președintele Edu Cer susține că situația cea mai îngrijorătoare este la elevii care se pierd înainte de absolvirea clasei a X-a. „O mare parte dintre respectivii provin din mediul rural unde nu ai infrastructura școlară necesară și nici suficiente licee. Or, dacă aceștia nu au luat Bacul sau nu au mers la facultate, este foarte probabil să rămână în afară pieței muncii. Practic, vor fi cetățeni care în loc să producă bani pentru pensionari, vor trebui la rândul lor să fie susținuți din banii statului. De ce? Pentru că România nu are suficiente școli profesionale, deși reprezintă singură variantă viabilă pentru ei că să-și găsească un loc de muncă decent“, a adăugat el.



12