Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au admis, ieri, recursul în interesul legii privind exercitarea profesiei de avocat, formulat de procurorul general Laura Codruţa Kovesi, stabilind că asistenţa juridică acordată de o persoană care nu a dobîndit calitatea de avocat în conformitate cu Legea nr. 51/ 1995 este echivalentă cu lipsa de apărare. Decizia urmează să fie publicată în Monitorul Oficial şi va fi obligatorie pentru instanţe, dar nu va avea efect asupra hotărîrilor judecătoreşti anterioare. Recursul în interesul legii a fost trimis instanţei supreme de Laura Codruţa Kovesi la jumătatea lunii decembrie a anului trecut. Unele instanţe din ţară au recunoscut dreptul de a pleda în sala de judecată şi persoanelor care nu dobîndiseră calitatea de avocat în condiţiile Legii 51/ 1995, altele au considerat că asistenţa juridică acordată de o persoană care nu a dobîndit calitatea de avocat în conformitate cu Legea privind statutul profesiei de avocat şi care nu face parte dintr-un barou constituit în baza acestei legi, este echivalentă cu lipsa apărătorului. Potrivit judecătorului Zoiţa Frangu, purtătorul de cuvînt al Curţii de Apel Constanţa, niciun complet de judecată constănţean nu a acceptat, pînă în prezent, apărători din cadrul Baroului Constituţional, îndelung contestat de membrii Uniunii Naţionale a Barourilor din România, ca fiind ilegal înfiinţat. Avocatul Ion Popescu, decanul Baroului Constanţa, s-a arătat mulţumit de hotărîrea luată de instanţa supremă. În schimb, Cezar Axinte, preşedintele Baroului Constituţional Constanţa, a declarat: "Recursul în interesul legii era necesar pentru că tranşează decisiv divergenţele existente între cele două forme de organizare a avocaţilor din România. Consider că activitatea avocaţilor noştri nu va avea de suferit în urma hotărîrii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, întrucît noi am făcut dovada faptului că funcţionăm în baza Legii 51/ 1995".

Procurorul general, Laura Codruţa Kovesi a iniţiat recursul în interesul legii, în urma conflictului care a izbucnit între Baroul Constituţional şi Uniunea Avocaţilor din România pe tema legalităţii acestor „barouri paralele” şi pentru rezolvarea acestui conflict care a început în urmă cu patru ani, imediat după apariţia barourilor constituţionale. Cazul a fost analizat şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, care a concluzionat că înfiinţarea baroului contravine legii româneşti. În anul 2002, Judecătoria Deva a recunoscut personalitatea juridică a Asociaţiei de Binefacere „Bonis Potra”, care a format mai apoi Baroul Constituţional Român, condus de Pompiliu Bota. Acesta a înfiinţat în fiecare oraş din ţară cîte un barou paralel cu instituţiile de acest tip deja existente. În toamna anului trecut, avocaţii din toată ţara au intrat în grevă timp de patru zile pentru a protesta faţă de prezenţa avocaţilor din birourile constituţionale în sălile de judecată. Reprezentanţii Uniunii Avocaţilor din România afirmau că avocaţii din barourile constituţionale practică meseria în mod clandestin şi că astfel subminează sistemul şi distruge credibilitatea justiţiei.