Tradiții și obiceiuri: Ziua pelinului, Armindenul sau Ziua lui Ieremia

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Tradiții și obiceiuri: Ziua pelinului, Armindenul sau Ziua lui Ieremia

Social 01 Mai 2017 / 09:43 1174 accesări

În tradiţia populară, luna mai este numită şi Arminden, Florar, Frunzar sau Luna Ierburilor, luna în care toată vegetaţia explodează şi anunţă venirea verii. Astăzi, de 1 Mai românii sărbătoresc "Armindenul", simbol al vegetaţiei, care proteja recoltele şi animalele. In tradiţia populară, acestei zile i se mai spune şi "ziua pelinului" sau "ziua beţivilor". Bogan Petriceicu Haşdeu spunea că numele „arminden” ar fi de origine slavă: „Eremeev Den” = „Ziua Sf. Ieremia”, prăznuită în calendarul ortodox pe 1 mai. Se spune că Sf. Ieremia aduce rodul și belșugul; dar se și plimbă prin holdele celor care nu țin această zi, cu un coș plin cu piatră, cu care va bate holdele acelora. Cine nu sărbătorește Armindenul nu are parte de bucate, de roade, de holde. “Ziua de Arminden" sau “Ziua Pelinului" se sărbătoreşte în Transilvania, Banat, Bucovina şi Moldova la 1 mai, în Ţara Lăpuşului de Rusalii, în Muntenia şi Oltenia pe 23 aprilie, de Sângiorz. Armindenul se serbează pentru rodul pământului, să-l ferească de grindină, de dăunători, pentru sănătatea animalelor din ogradă, pentru o recoltă de vin bun şi oameni sănătoşi.

Se spune că în ajunul acestei zile, pentru ca viforul şi grindina să nu se abată asupra satului, femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp. Pentru că astăzi se sărbătoreşte şi "ziua boilor", aceştia nu se folosesc la muncile câmpului, nerespectarea acestei reguli atrăgând după sine moartea animalelor sau îmbolnăvirea oamenilor. Există credinţa că pelinul recoltat în această zi constituie leac pentru tratarea malariei, a durerilor de stomac, a umflăturilor şi a bolilor de ochi. Pentru această zi, există şi o prognoză meteorologică: dacă în ziua de Armindeni plouă, înseamnă că va mai ploua încă 40 de zile.

În această zi, oamenii ies la iarbă verde, unde se mănâncă miel şi caş şi se bea vin roşu cu pelin, iar la întoarcerea în sat, bărbaţii îşi pun liliac sau flori de pelin la pălării. Dimineaţă, oamenii se spală pe faţă cu rouă, pentru sănătate şi pun ramuri verzi la porţi, pentru noroc şi belşug, dar şi la intrările în adăposturile vitelor, pentru a le feri de spiritele rele; la casele cu fete se plantează mesteceni în faţa porţilor.

Obiceiul prinderii ramurii verzi sau al plantării Pomului de Mai s-a contopit cu două legende creştine. Una dintre ele spune că, urmărit de păgâni, Hristos S-a ascuns într-o casă, unde ucenicii au atârnat o creangă verde, gestul fiind repetat de creştinii din alte case pentru a-i deruta pe urmăritori. Potrivit altei legende, inspirată dintr-un episod al Noului Testament, ramura verde este legată de uciderea pruncilor de către Irod, pentru a scăpa de Iisus. După ce au tăiat o zi întreagă capetele copiilor de vârsta lui Iisus, ostaşii lui Irod ar fi pus semn o creangă verde la casa unde ajunseseră şi de unde urma să reînceapă a doua zi măcelul. Dar în timpul nopţii, oamenii au pus ramuri verzi la toate casele, înşelându­-l pe Irod şi salvându-L pe pruncul Iisus.

Taguri articol


12
Pagina a fost generata in 0.2742 secunde