Un fiu de senator şi o vedetă tv, reţinuţi pentru trafic de droguri și de persoane

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Un fiu de senator şi o vedetă tv, reţinuţi pentru trafic de droguri și de persoane
Eveniment 07 Iunie 2018 / 14:12 2128 accesări 0 comentarii

Procurorii DIICOT au reţinut 33 de persoane după percheziţiile de miercuri ce au vizat clanul Ştoacă din Capitală, printre cei reţinuţi numărându-se fiul unui fost senator, dar şi un fost concurent al emisiunii "Insula Iubirii", au declarat surse judiciare.

Surse judiciare au declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că Mihai Cristian Cosmin, fiul fostului senator PNL de Brăila, Cristian Dănuţ Mihai, a fost reţinut, acuzaţiile împotriva sa fiind de aderare la grup infracţional organizat, trafic de persoane şi proxenetism. Totodată, şi Pollak Bohus, cunoscut drept "Ben", fost concurent al emisiunii "Insula Iubirii", a fost reţinut pentru trafic de droguri de mare risc, afirmă aceleaşi surse.În total, 33 de persoane au fost reţinute în această cauză.

Poliţiştii şi procurorii DIICOT au făcut, miercuri, 57 de percheziţii, dintre care 51 în Bucureşti, dar şi în Ilfov şi Giurgiu, într-un dosar de trafic de droguri de mare risc, trafic de persoane, proxenetism, înşelăciune, trafic de influenţă şi dare de mită, ce au vizat membri ai clanului Ştoacă.

Începând cu anii 2000, anchetatorii au tot încercat destructurarea grupării ce acţiona, mai ales în domeniul traficului ilicit de droguri de mare risc, în sectoarele 4 şi 5 ale municipiului Bucureşti, fiind vorba de o grupare de tip mafiot, bazată pe relaţii de familie, cunoscută în lumea interlopă sub denumirea de ”Ştoacă”.

"În permanenţă, persoanele care au preluat coordonarea grupării au respectat aceeaşi ideologie legată de posibilitatea de a-şi asigura un standard de viaţă prin obţinerea de venituri din vânzarea drogurilor de mare risc (cocaină, heroină), exploatarea persoanelor vulnerabile prin obligarea la practicarea prostituţiei, aservirea tinerilor proveniţi din familii destrămate şi care să acţioneze, la cerere, recurgând la fapte de violenţă, contra patrimoniului sau ce vizează libertatea de mişcare", potrivit DIICOT.

Pe măsură ce cei doi lideri ai grupului infracţional înaintau în vârstă, ei au predat coordonarea grupării fiilor şi nepoţilor acestora, care au început să se implice în coordonare.

Astfel, spun procurorii DIICOT, după tiparul adevăratelor grupări mafiote cunoscute la nivel internaţional, liderii ”grupării Ştoacă” şi-au crescut, educat şi instruit copiii sau rudele, conform unor reguli stricte ce au vizat ”jurământul” tăcerii, al sacrificiului pentru lider, al condiţionării acţiunilor infracţionale de voinţa şi ştiinţa persoanei care ocupă poziţia de lider sau de persoană de încredere a acestuia.

Astfel, există suspiciunea că, începând cu anul 2017, s-a produs o ”reorganizare” şi o nouă ierarhizare în interiorul clanului de tip familial. De asemenea, noii lideri au continuat ”politica” de relaţionare cu alte clanuri active în lumea interlopă bucureşteană şi nu numai, încercând să intervină atunci când membrii clanurilor rivale interacţionau sau să dezvolte, punctual, afaceri pe linia traficului de droguri de mare risc şi al traficului de persoane.

Noii lideri au respectat delimitarea teritorială impusă de către predecesorii lor, astfel încât activităţile infracţionale ale clanului Ştoacă să nu interfereze cu cele ale altor clanuri. Astfel, la nivelul Capitalei, membrii grupării Ştoacă au rămas activi, ca şi predecesorii lor, în sectoarele 4 şi 5, unde pe piaţa drogurilor de mare risc au deţinut „monopolul“.

"Membrii implicaţi în traficul ilicit de droguri au ales să obţină venituri din vânzarea cocainei şi a heroinei preparate - în cantităţi mici - către consumatorii stradali sau cei care frecventează cluburile bucureştene, agreând ideea de fidelizare pe de o parte pentru protecţia tranzacţiilor, iar pe de altă parte, pentru a nu avea în posesie intervale lungi de timp substanţele stupefiante, toate în scopul îngreunării depistării lor de către autorităţi. De asemenea, tot pentru a-şi fideliza clienţii, liderii au pus în vânzare drogurile de mare risc la preţurile practicate pe piaţa de profil bucureşteană, respectiv 100 euro/gram cocaină şi 30-40 lei/bilă heroină. Dacă pe linia traficului de droguri membrii clanului s-au poziţionat între consumatorul final şi furnizorul cocainei sau heroinei, nu acelaşi lucru se poate susţine şi cu privire la activitatea pe linia traficului de persoane şi proxenetismului. Aceasta din urmă a căpătat şi caracter transfrontalier, ca urmare a câştigurilor substanţiale pe care membrii grupării le-au putut obţine de-a lungul timpului prin exploatarea persoanelor de sex femeiesc, obligate/îndrumate să practice prostituţia în cluburi sau alte spaţii special amenajate pe teritoriul unor state precum Cehia, Germania, Anglia, Scoţia, Emiratele Arabe Unite (Dubai) şi Belgia", potrivit sursei citate.

Membrii grupării şi-au recrutat victimele, pe care le obligau să se prostitueze,prin metoda ”lover boy”, dar foloseau şi violenţa.

Un alt sector în care au activat membrii grupării, mai ales după dezincriminarea prostituţiei, a fost cel al saloanelor de masaj, mai ales că în astfel de locaţii se pot desfăşura uşor activităţi de proxenetism sub paravanul aşa-numitelor ”masaje erotice”. Gruparea a preluat activitatea persoanelor juridice ce aveau ca obiect de activitate ”întreţinerea corporală”, iniţial formal, iar mai apoi chiar în calitate de administratori.

Adaugă comentariul tău





NOTĂ: Te rugăm să comentezi la subiect. Sunt interzise atacurile la persoană, limbajul vulgar sau tendenţios şi postarea materialelor publicitare. Încălcarea acestor norme va fi sancţionată cu ştergerea imediată a comentariului.

Pagina a fost generata in 0.1462 secunde