Veniți să-l vedeți pe Sfântul Gheorghe de la Capidava!

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
La Muzeul de Istorie Veniți să-l vedeți pe Sfântul Gheorghe de la Capidava!
Cultură 21 Aprilie 2016 / 15:40 484 accesări 1 comentariu

Dobrogea, pământ apostolic prin excelență, binecuvântat de pașii Sfântului Andrei, cel dintâi chemat dintre ucenicii lui Hristos, și udat de sângele unor martiri precum Zotic, Atal, Camasie și Filip, este și o sursă inepuizabilă de vestigii care stau mărturie pentru primele veacuri creștine. Printre aceste artefacte descoperite pe tărâm de legendă, un loc special îl ocupă prima icoană dobrogeană a Sfântului Gheorghe, pe care creștinii îl prăznuiesc pe 23 aprilie. Prețiosul artefact găsit la Capidava se află expus la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), alături de o altă „icoană” scrijelită pe o bucată de țiglă, înfățișând un ostaș cu nimb, care se roagă și poartă la gât o cruce.

În așteptarea uneia dintre marile sărbători ale creștinătății, în prim-planul căreia se află Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, prăznuit pe 23 aprilie, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) a dedicat luna aprilie... soldaților creștini purtători de biruință descoperiți la Capidava.

SOLDATUL PURTĂTOR DE BIRUINȚĂ

Prima „icoană” a Sfântului Gheorghe descoperită pe pământ dobrogean are forma unui triunghi isoscel, fiind „scrijelită” pe un fragment dintr-un platou din ceramică. Artefactul, datând din secolele IV-VI, a fost scos la suprafață în anul 1993, la Capidava, de regretatul arheolog Zaharia Covacef (15 iunie 1942 - 23 august 2014), care a emis ipoteza că personajul călare pe cal, purtând în mâna stângă însemnul creștin al crucii, este o reprezentare a Sfântului Gheorghe. De altfel, așa obișnuia să-i spună „mama Zizi” prețiosului obiect pe care îl păstra cu sfințenie într-o cutiuță căptușită cu catifea: „Sfântul Gheoghe de la Capidava”.

„Imaginea incizată reprezintă un personaj masculin, echipat de luptă, călare pe cal în deplasare spre stânga. Personajul privește înainte și pare a fi militar. Acesta ține în mâna dreaptă frâul calului și un scut oval, fără umbo. În mâna stângă, militarul ține o lance ridicată (...). Împreună cu lancea, înmănuncheat, militarul ține o cruce foarte bine incizată. Deși naiv, desenul a fost executat de o persoană ce avea experiența inciziei pe ceramică, deoarece a fost bine încadrat de spațiul oferit de micul fragment, respectându-se proporțiile, detaliile fiind corect redate”, spun specialiștii MINAC, care s-au ocupat de organizarea expoziției „Exponatele lunii aprilie”.

OSTAȘUL CU NIMB CARE SE ROAGĂ ȘI BINECUVÂNTEAZĂ

Alături de acest artefact, în vitrina MINAC care găzduiește exponatele lunii aprilie se află și o piesă descoperită recent, în 2015, în cadrul proiectului de restaurare şi conservare a cetăţii Capidava. Este vorba despre o bucată de țiglă, datată în secolul al VI-lea, pe care apare scrijelit un personaj încadrat de două scene zoomorfe: la dreapta - un cal, iar la stânga reprezentarea este greu de identificat din cauza stării de conservare a țiglei.

„Piesa, descoperită pe latura de vest a cetăţii, se alătură altor obiecte cu simboluri creştine găsite de-a lungul timpului la Capidava, lucru care întăreşte încă o dată importanţa centrului ecleziastic aflat aici în perioada romano-bizantină, semnalat de altfel şi în sursele literare antice (Notitiae Episcopatuum)”, susțin specialiștii MINAC. Ţigla a fost găsită deasupra unui zid, într-un strat de dărâmătură format din bucăți de chirpici ars, bârne carbonizate, cuie, scoabe, ţigle, olane. Se pare că aceasta provenea din acoperişul unei clădiri, aflat în apropierea bazilicii paleocreştine.

„Deși lucrată naiv, imaginea este corect realizată din punct de vedere anatomic, fiind respectate atât proporțiile, cât și unele detalii ale veșmântului. Personajul este figurat purtând nimb, ce încadrează coafura reprezentată schematic prin intermediul a unsprezece bucle. Nasul, ochii și gura sunt stilizate prin linii și puncte. În zona gâtului, apare semnul crucii. Brațele sunt orientate spre cer, în ipostază orantă, iar palmele sunt figurate succint, cu doar trei degete, obținându-se astfel o nouă reprezentare a crucii. Membrele inferioare sunt bine reprezentate, cu detalii atent realizate în zona genunchilor, aspect care susține ipotetic faptul că personajul descinde din rândurile cavaleriștilor. Un alt argument pentru această variantă este reprezentarea zoomorfă plasată în dreapta personajului, ce înfățișează, după toate probabilitățile, un cal”, mai spun specialiștii MINAC.

Citește și:

Frumusețea și cochetăria din antichitate, reflectate în... oglindă de bronz

Instrumente de măsură din vremea lui Cuza, la Muzeul de Istorie

Iarna de acum 2.000 de ani, sculptată pe un pahar

Cu ce se jucau copiii acum 2.000 de ani?

Poveste în lut despre răzbunare, crimă și reîncarnare

Cavalerul Trac de la Capidava stă de veghe la Constanța

Durerea unui tată care și-a pierdut fiul, în secolul IV, săpată în piatră

Un decret în greacă, scris pe piatră, vedetă la Muzeu

„Drumul” argintului roman: din curtea unui constănțean la Muzeu

Ofrande din Epoca Bronzului, vedete la muzeu

O amforă centenară, descoperită în Marea Neagră, vedetă la MINAC

Loading...

1 comentariu

Cristi 22:35:43 / 21 Aprilie 2016
Hai ca vine greata ...

Sf. Andrei nu a ajuns niciodata in Dobrogea ! Iar toate alegatiile privitoare la crestinismul dobrogean sunt fantasmagorice . Despre crestinii romani veniti de aiurea , se poate vorbi , in Dobrogea cel putin , abia dupa 1900 ... Iar dupa anul 2000 , venind noul val cu Spagoveanul Porcu , zis si Mache , incepe alta poveste ! Numai povesti ...

Adaugă comentariul tău





NOTĂ: Te rugăm să comentezi la subiect. Sunt interzise atacurile la persoană, limbajul vulgar sau tendenţios şi postarea materialelor publicitare. Încălcarea acestor norme va fi sancţionată cu ştergerea imediată a comentariului.



Pagina a fost generata in 0.2426 secunde